Claudiu Săftoiu, fost șef al SIE: ”Deal”-ul întâlnirii Trump - Iohannis de la Casa Albă

Înzestrare și achiziții NATO preponderent de la americani;
Revizuirea Legii Offshore pentru exploatarea platoului Mării Negre, prin compania ”Exxon” și a OUG 114/2018;

la
schimb cu:

Ridicarea vizelor pentru românii care călătoresc în SUA;
Susținere electorală în precampania prezidențală din România

A doua întâlnire tete-a-tete, în decurs de numai doi ani, dintre președintele României, Klaus Iohannis și președintele SUA, Donald Trump – o premieră în sine – spune aproape totul despre propensiunea pronunțat transatlantică a țării noastre, potențată acum de relația personală foarte bună dintre cei doi lideri politici.

Vizita lui Klaus Iohnnis la Casa Albă are mai multe fațete, dintre care cele mai importante sunt cele privind reasigurarea reciprocă în proiecte comune privind:

1) securitatea regională, înzestrarea armată și apărarea,

2) proiectele energetice comune la Marea Neagră,

3) stabilirea a unui calendar ferm de eliminare a programului ”Visa Waiver” pentru români;

4) oportunitatea electorală evidentă, în beneficiul președintelui român, care a intrat în precampania prezidențială pentru realegere în fruntea statului.

Prietenia SUA pentru România ne-a schimbat destinul în bine, de-a lungul istoriei recente

Cum lesne se poate observa, pe masa discuțiilor și împrejurul acesteia roiesc interesele celor două state, reprezentate de cei doi lideri politici.

Statele Unite ale Americii rămân un partener pragmatic și serios, care în ultimii 30 de ani au asistat România în nenumărate rânduri, prin implicare, solidarizare, suport material și diplomatic, ajutor economic și relațional, luptă împotriva corupției și pentru independența justiției, la schimb cu acțiunile mereu predictibile ale statului român, în privința sprijinirii politicilor americane de securitate în lume.

Partener pragmatic și deschis, tranzacțional și onest, Statele Unite ale Americii au fost prietenul de departe, care a acționat aproape, pentru România, și în anii comunismului și, mai ales, după această perioadă.

Devenirea democratică a României datorează mult sprijinului american, de care în ultima vreme românii au cam uitat: ”clauza națiunii celei mai favorizate” (1975), ”Parteneriatul Strategic dintre România și SUA” (1997), intrarea României în NATO (2005) și Uniunea Europeană (2007), ”Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii” (2011).

Înțelegerile
contractuale privind achiziția de echipamente militare și de securitate, prin
firmele americane, alocarea a 2% din PIB pentru înzestrare, achiziția
sistemului de rachete ”Patriot”, disponibilitatea României de a găzdui mai
mulţi militari din SUA pe teritoriul național, umblarea la legislația
defectuoasă impusă de guvernul socialist PSD-ALDE, privind Ordonanța 114/2018
și Legea Offshore (șurubărită de pușcăriașul Dragnea), sunt elementele în
discuție, abordate de Trump și Iohannis, într-o întrevedere la Casa Albă,
anunțată a fi de o lungime considerabilă – o oră și jumătate. Cam acestea ar fi
pretențiile americanilor.

Dar dacă România și-a făcut și își face sârguincios temele în relația strategică cu SUA, este și rândul americanilor să se implice mai mult în regiunea Mării Negre, crede Klaus Iohannis.

Ambiția liderului român este ca SUA să cupleze la ”Inițiativa celor 3 Mări”, eveniment patronat de Klaus Iohannis, la cel de-al treilea summit al acestui format de cooperare, care a avut loc la București, în perioada 17–18 septembrie 2018.

Tot Klaus Iohannis a observat sec că lucrurile trenează în programul ”Visa Waiver”, și a asigurat că va pune pe masă acest subiect.

Un tete-a-tete la nivel înalt, cu tehnicieni și experți la îndemână și cu profit imediat

Președintele român a anunțat deja că, la noua sa vizită în America, nu vor avea loc întâlniri cu comunitatea românească, și nici întâlniri cu mediul de afaceri.

Vizita are un grad de oportunism politic ridicat și a presupus un efort semnificativ de lobby și de acomodare a agendelor, de care sunt responsabili atât lobiști americani, cât și lobiști români, din zona liberală.

Nu e mai puțin adevărat că, prin acceptarea acestui tete-a-tete, Donald Trump desparte apele, în stilul caracteristic, cât priveste preferințele sale politice din România.

El mizează pe politica pro-americană, transatlantică, pro-NATO, promovată de liderul român, precum și pe atașamentul acestuia pentru valorile statului de drept, pentru respectarea drepturilor și libertăților individuale și cetățenești.

Klaus Iohannis este un lider est-european care intră natural în parametrii omului de stat responsabil, pe care clasa politică americană l-a cultivat, în lunga sa experiență democratică.

De aceea, fără prea multe griji cât privește posibila invazie partinică în mentalul electoral românesc, Trump l-a asimilat pe Iohannis și îl susține în cursa pentru cel de-al doilea mandat la Cotroceni. Nici nu e de mirare.

Alternativa de stânga retrogradă, coruptă și incompetentă, întruchipată de guvernarea catastrofică PSD-ALDE, l-a ”convins” pe liderul american, care a pariat mereu pe cartea câștigătoare.

Klaus Iohannis – președintele român cu cea mai mare trecere din istorie la Casa Albă

Pe lângă beneficiile de ordin personal, pe care le va culege fără doar și poate Klaus Iohannis de la Washington, președintele român poate aduce acasă promisiunea fermă a lui Trump, de eliminare – într-un timp rezonabil –, a vizelor SUA pentru cetățenii români, precum și o mai mare implicare, aproape obligatorie!, a americanilor în flancul estic de securitate al NATO, unde România face față, cu sacrificii și pericole care vin inclusiv din interiorul țării.

În
contextul electoral intern bulersant și haotic, întâlnirea lui Klaus
Iohannis cu cel mai puternic om al
planetei, președintele Americii, în plină precampanie de realegere,
demonstrează un lucru care va da ceva bătaie de cap adversarilor săi din țară:
Klaus tace, și le face, în stil mare. Așa că predicatele de genul ”ficusul de
la Cotroceni”, ”Robocop” și alte bazaconii sunt numai bine de aruncat la coș.