Violența împotriva femeilor și violența domestică sunt probleme societale generalizate, care afectează toate grupurile sociale și care sunt foarte răspândite în toate țările UE. Astfel de acte de violență au loc în sfera publică și privată, precum și pe platformele online. Potrivit Eurostat, nu mai puțin de 178 000 de infracțiuni sexuale au fost înregistrate de poliție în UE în 2019, peste o treime dintre acestea fiind violuri.

Când a izbucnit pandemia mondială de COVID-19, ne-am dat seama că în umbra acesteia se răspândea rapid o altă pandemie, și anume creșterea violenței împotriva femeilor, care în a doua săptămână a primei perioade de restricționare a deplasărilor persoanelor a crescut cu până la 70% față de rata de incidență existentă – deja ridicată – înregistrată în regiunea Flandra din Belgia. 

Nimeni nu ar trebui să cadă victimă acestor forme de violență. Cu toate acestea, din cauza măsurilor inadecvate de răspuns la violența bazată pe gen și la violența domestică și a deficiențelor sistemelor existente, multe femei și fete care sunt violate, dacă supraviețuiesc, nu beneficiază de niciun sprijin și de nicio protecție din partea sistemului judiciar.

A fost necesar să se dezvolte noi instrumente de raportare pentru victimele aflate în izolare cu agresorii lor. Au trebuit să fie reinventate garanții instituționale vitale, care au condus la un proces de reflecție privind oportunitatea ca noile metode de funcționare să devină o componentă permanentă a strategiilor noastre de combatere a violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. 

Numeroase state membre au înființat linii de asistență telefonică operaționale 24 de ore din 24, au lansat campanii de sensibilizare în farmacii, au sporit capacitatea adăposturilor și au declarat că serviciile de sprijin sunt esențiale, asigurând astfel funcționarea continuă a acestora, în pofida restricțiilor legate de pandemie. Dincolo de aceste răspunsuri pozitive, trebuie să ne intensificăm în continuare programele de prevenire și să ne îmbunătățim serviciile, stabilind criterii de referință minime pentru întregul teritoriu al UE. 

În același timp, violența online împotriva femeilor s-a răspândit în mod exponențial. În cadrul unui sondaj recent realizat de plan internațional în rândul a 14 000 de fete din întreaga lume s-a constatat că nu mai puțin de 58% dintre ele au fost victime ale hărțuirii și abuzurilor în mediul online. De multe ori, autorii acestor fapte nu sunt trași la răspundere.

Convenția de la Istanbul a Consiliului Europei este cel mai eficace instrument juridic internațional de care dispunem în prezent. În ultimul deceniu, aceasta a declanșat reforme naționale importante. Cu toate acestea, șase state membre ale UE nu au ratificat deocamdată convenția. Deși Comisia Europeană își menține angajamentul de ratificare a convenției, lipsa acordului din partea Consiliului cu privire la această perspectivă ne-a determinat să elaborăm propria noastră propunere legislativă de combatere a violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. 

Astăzi, cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, Comisia Europeană adoptă o propunere legislativă care introduce standarde minime comune pentru toate statele membre în materie de prevenire, protecție, sprijinire a victimelor, acces la justiție, precum și în ceea ce privește cooperarea și coordonarea serviciilor. 

Propunem incriminarea violenței împotriva femeilor, inclusiv a violenței online, cum ar fi partajarea neconsensuală de imagini, materiale video sau fișiere audio intime ori amenințările în acest sens, precum și a violului care include orice formă de penetrare corporală neconsensuală. 

Odată adoptat, noul act legislativ va impune crearea de linii de asistență telefonică specifice pentru victimele violenței. Aceste măsuri vor fi consolidate și mai mult prin stabilirea unui număr unic la nivelul UE – 116 016 – care va direcționa victimele către serviciile și autoritățile competente, oriunde s-ar afla în UE. Dorim să ne asigurăm că nicio victimă nu este nevoită să facă față de una singură violenței bazate pe gen.

Suntem convinși că, prin propunerea de astăzi, putem aduce o schimbare în viața femeilor din întreaga UE. Desigur, acest lucru necesită acordul Parlamentului European și al Consiliului. Sperăm că, având în vedere recenta creștere a violenței bazate pe gen, statele membre vor ajunge rapid la un numitor comun, astfel încât să protejeze femeile și fetele împotriva comportamentelor sexiste violente care le încalcă demnitatea și drepturile. 

 
 

Urmărește-ne pe Google News

Libertatea îşi propune să ofere o voce egală femeilor în reprezentarea lor din media și crede în puterea #EqualVoice pentru a face mai vizibile femeile în presa românească, pentru a include vocile lor și perspectivele feminine. Fie că vorbim de jurnaliste, de surse, de specialiste sau de comentatoare / editorialiste, doar așa putem reflecta echilibrat societatea.

Libertatea își folosește capacitatea jurnalistică și tehnologică de a promova valorile în care crede: egalitatea între femei şi bărbați.

Vezi noutățile din cadrul inițiativei EqualVoice!