La premiile Oscar, Hollywoodul a tratat războiul din Ucraina ca pe o calamitate naturală

Hollywoodul a fost discret cu războiul din Ucraina la ceremonia decernării premiilor Oscar, deși Sean Penn amenințase la CNN că își va topi cele două trofee dacă președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, nu va fi invitat să se adreseze lumii și dacă colegii lui din sala de la Dolby Theater din Los Angeles nu vor boicota gala. 

Agențiile de știri anunțau negocieri între Zelenski și Academy of Motion Picture Arts and Sciences (AMPAS) cu câteva ore înainte de ceremonie. Ei bine, președintele Zelenski nu a vorbit printr-un mesaj înregistrat la gala de azi-dimineață și numele Ucrainei nici nu ar fi fost rostit public dacă nu ar fi făcut-o Francis Ford Coppola la sfârșitul momentului aniversar Nașul – 50 de ani. „Viva Ukraine!”, a spus Coppola, iar Al Pacino și Roberto De Niro au repetat timid după el. Ca și cum cineva de sus ar fi spus: „Să nu pomeniți cuvântul Ucraina!”.

Mesajul de pe cartoane

Academia Americană de Film a decis să se spele cu eleganță (socotește ea) pe mâini de problema ucraineană și a făcut-o prin trei cartoane pe care, pe fond negru, scria: „Am vrea să păstrăm un moment de tăcere pentru a ne arăta sprijinul pentru poporul ucrainean care se confruntă cu invazia, conflictul și prejudecățile înăuntrul granițelor sale. În vreme ce filmul e un mod important pentru noi de a ne exprima umanitatea în timpul conflictelor, realitatea e că milioane de familii ucrainiene au nevoie de mâncare, medicamente, apă potabilă și servicii de urgență. Resursele sunt puține, iar noi – o comunitate globală, putem face mai mult. Vă rugăm să sprijiniți Ucraina în orice mod cu putință. #standwithukraine.” 

Recomandări

România, cea mai stresantă țară pentru condus din lume. Aglomerația din trafic ne plasează pe primul loc în clasament

Ca și cum ar fi fost vorba de o calamitate naturală, nu de un război neprovocat, de cucerire, care riscă să se extindă. 

Deci nici un cuvânt despre război ori despre Rusia, ori despre Putin – lucru pe care cineva probabil de sus l-a explicat Academiei după remarcele considerate periculoase ale președintelui american în discursul său recent din Polonia (și ele se pare scăpate pe lângă scenariu). 

Șopârlițele de pe scenă

Prin urmare, Mila Kunis, care s-a născut în Ucraina și a emigrat la 7 ani în SUA, nu a făcut decât să trimită șopârlițe când a spus prezentând o melodie de pe genericul filmului „Four Good Days”, unde e vorba despre dependența de droguri. „Evenimente globale recente ne-au făcut să ne simțim îngrozitor. Dar când vezi forța și demnitatea celor care înfruntă această distrugere, e imposibil să nu fii impresionat. Nu putem decât să fim copleșiți de admirație în fața celor care continuă să-și găsească puterea de a lupta pentru a ieși din acest întuneric inimaginabil”, a zis Mila Kunis. 

Recomandări

Primele ipoteze legate de moartea lui Silviu Prigoană. Surse medicale: a suferit un AVC sau un stop cardio-respirator

„Evenimente globale” e un eufemism jalnic pentru ce se întâmplă acum 

Sean Penn spunea la CNN în preziua galei că dacă Hollywoodul nu va înțelege cât de important e pentru Ucraina să-i dea președintelui Zelenski această tribună, atunci a 94-a gală va fi „cel mai obscen moment din istoria Hollywoodului”. Se pare că a avut dreptate. 

Politica internă poate fi un motiv de protest, un genocid, nu?

Acum, Hollywoodul a tras oblonul și tot protestul față de un genocid petrecut în timp real a constat, pe lângă semnele discrete de mai sus, în batista galbenă pe care a purtat-o J.K. Simmons la buzunarul de la piept, în cocarda bicoloră a lui Jason Momoa și în fundița albastră pe care Jamie Lee Curtis a fluturat-o pe covorul roșu. 

Recomandări

Silviu Prigoană a murit. Avea 60 de ani și i s-a făcut rău într-un restaurant din Bran

Will Smith și-a cerut scuze Academiei, dar nu și lui Chris Rock

În schimb, Hollywoodul are alte probleme. Într-un moment care o să-l coste scump, Will Smith s-a năpustit pe scenă și i-a ars un croșeu lui Chris Rock, pentru faptul că a spus despre soția lui, Jada Pinkett Smith, care a venit la gală rasă în cap, că joacă în „GI Jane 2”. 

Câteva minute mai târziu, în cel mai important moment al carierei, când a primit Oscarul de interpretare masculină, Smith a plâns cu lacrimi de crocodil invocându-l pe Dumnezeu, care i-a dat misiunea să iubească și să aibă grijă de femeile din jurul lui, și și-a cerut scuze Academiei, dar nu și lui Chris Rock. 

A fost, de fapt, o gală la care toată lumea aștepta să se întâmple ceva, probabil aștepta ca președintele Zelenski să vorbească. Glumele au fost slăbuțe, atmosfera festivă a lipsit și totul a curs repede. Premiile au fost previzibile și parcă nici nu au contat prea mult. Toată lumea părea să fie stresată că îi va ieși cuiva porumbelul pe gură și de-aici, gata fandaxia.  

Reacția AMPAS & a lumii filmului la cererea lui Sean Penn (care a fost în Ucraina, acum e în Polonia și ajută refugiații) a arătat un împărat gol, care se ascunde în spatele corectitudinii politice și care e, de fapt, lipsit de empatie față de lumea reală, preocupat doar de propriul ombilic. Cam asta e cu Hollywoodul.

În aceste condiții, îi mai pasă cuiva de palmares? Iată-l, totuși, pentru că el exprimă munca multor oameni talentați:

Cel mai bun film: „CODA”

Regizor: Jane Campion („În ghearele câinilor” / „The Power of the Dog”)

Actriță rol principal: Jessica Chastain („The Eyes of Tammy Faye”)

Actor rol principal: Will Smith („King Richard”)

Actriță rol secundar: Ariana DeBose („West Side Story”)

Actor rol secundar: Troy Kotsur („CODA”)

Scenariu original: Kenneth Branagh („Belfast”)

Scenariu adaptare:  Siân Heder („CODA”)

Imagine: „Dune” (Greig Fraser)

Montaj: „Dune”

Sunet: „Dune”

Scenografie: „Dune”

Costume: „Cruella” (Jenny Beavan)

Machiaj și coafură: „The Eyes of Tammy Faye”

Efecte speciale: „Dune”

Muzică originală:  „Dune” (Hans Zimmer)

Melodie originală: Billie Eilish – „No Time to Die” („No Time to Die”)

Film internațional: „Drive My Car”, de Ryusuke Hamaguchi (Japonia)

Documentar lungmetraj: „Summer of Soul” de Questlove

Documentar scurtmetraj: „The Queen of Basketball”, de Ben Proudfoot

Lungmetraj animație: „Encanto”, de Bryon Howard, Jared Bush

Scurtmetraj animație: „The Windshield Wiper”, de Alberto Mielgo

Scurtmetraj ficțiune: „The Long Goodbye”, de Aneil Karia

Aici pronosticurile dinaintea premiilor. 

Urmărește-ne pe Google News