Una dintre piedicile în combaterea violenței bazate pe gen este faptul că aceasta încă nu este pe deplin înțeleasă ca o problemă a societății; o parte semnificativă a populației europene este în continuare de părere că violența bazată pe gen este, în principal, o problemă domestică. Acest lucru are un efect de domino asupra victimelor, care fie aleg să tacă și să nu denunțe violența, fie, atunci când fac acest lucru, ajung chiar să fie acuzate că sunt de vină.
De prea multe ori, se insinuează că, prin comportamentul lor sau prin vestimentație, victimele ar fi fost factorul declanșator, ca și când ar exista un motiv care să justifice actele de violență săvârșite de făptași. Nu de puține ori are loc o astfel de schimbare a perspectivei. Într-adevăr, 27% dintre cetățenii UE consideră că, în anumite situații, raporturile sexuale neconsimțite ar putea fi justificate. Cu toate acestea, raporturile sexuale neconsimțite poartă numele de viol.
Nu există nicio justificare pentru violența bazată pe gen și violența domestică. Din cauza faptului că astfel de justificări sunt adânc înrădăcinate în cultura noastră, este dificil să se ajungă la o înțelegere comună a societății cu privire la acest aspect. De pildă, anumite capodopere din domeniul artei și, respectiv, al literaturii, ne influențează gândirea prin frumusețea care însoțește reprezentarea unei tentative de viol.
Să luăm, de pildă, mitul lui Dafne și al lui Apolo. Ovidiu ne povestește că zeul a fost săgetat de Cupidon și are o justificare prin aceea că este peste puterea lui să nu se îndrăgostească de nimfă. Varianta lui Ovidiu descrie o Dafne înspăimântată, care încearcă să scape de Apolo, care aleargă după ea să o prindă. Deși Dafne scapă de agresiunea asupra trupului ei, ea este totuși redusă la tăcere cu forța și transformată într-un obiect pentru a-i face pe plac lui Apolo.
Pentru a produce o schimbare la nivelul societăților și pentru a aborda concepțiile eronate cu privire la violența bazată pe gen este nevoie de o educație timpurie, inclusiv educație sexuală, și de investiții într-o abordare cuprinzătoare a politicilor publice de tip „toleranță zero față de violență”.
Mișcările sociale de tipul #MeToo s-au dovedit a fi o reală forță în slujba schimbării.
Datorită acestei mișcări, milioane de femei și-au putut găsi curajul de a lua atitudine și de a vorbi despre acest subiect. În ceea ce o privește, Comisia Europeană face eforturi pentru sporirea nivelului de sensibilizare prin campanii cum ar fi #SayNoStopVAW și UNiTe, aceasta din urmă desfășurându-se sub egida ONU. Ar fi trebuit să se acorde cu mult timp în urmă acest tip de atenție sporită violenței bazate pe gen și ea trebuie să fie urmată de o gamă largă de schimbări.
Și bărbații trebuie să participe în număr mult mai mare la acest demers. Retorica poate fi schimbată numai dacă ne aducem cu toții o contribuție. În egală măsură, este important dialogul cu făptașii, nu în ultimul rând pentru a-i împiedica să recidiveze. Este esențial ca abordarea să fie cea corectă. Programele care îi vizează pe făptași trebuie să asigure un spectru mai larg al educației cu privire la violența bazată pe gen și la impactul acesteia și să limiteze intervenția la tratamentele medicale pentru abuzul de substanțe sau probleme de sănătate mintală.
Atunci când este vorba de protecția victimelor, avem datoria de a împiedica victimizarea secundară, aceasta din urmă fiind ea însăși rezultatul unei înțelegeri deficitare a violenței bazate pe gen.
Trebuie ca fiecare stat membru al UE să investească mai mult în formarea profesioniștilor, inclusiv a judecătorilor, a lucrătorilor din poliție și a celor sociali, nu în ultimul rând pentru ca aceștia să știe să adreseze întrebările potrivite și să identifice indicatorii potriviți.
Rețeaua Europeană de Formare Judiciară primește 11 milioane de euro pe an din bugetul UE și a organizat în trecut seminare privind genul și violența domestică, exploatarea sexuală în cadrul traficului de persoane și privind drepturile victimelor în cazurile de violență împotriva femeilor și copiilor.
Aproape 60% dintre fete sunt hărțuite online
Înțelegerea pe care o avem cu privire la violența bazată pe gen trebuie să țină pasul cu noile tehnologii. Potrivit unui sondaj realizat în 2020, 58% dintre fete au avut de suferit de pe urma hărțuirii online, iar 50% dintre ele au declarat că se confruntă cu această problemă mai des online decât pe stradă, iar cifrele au avut o evoluție constant ascendentă în ultimii ani. Pandemia și măsurile de izolare care au urmat ne-au împins pe mulți către mediul online și au scos în evidență faptul că și realitățile noastre digitale trebuie să facă parte dintr-un mediu online sigur.
Violența bazată pe gen poate avea loc și se manifestă oriunde – inclusiv la locul de muncă, la școală, pe stradă sau online. Ea afectează sănătatea și bunăstarea unei persoane concomitent cu limitarea posibilității pe care o are aceasta de a prospera în societate.
Nu este nicio constantă și nicio parte inerentă a vreunei culturi și poate fi împiedicată. Pentru a elimina total violența bazată pe gen, un prim pas ar fi ca aceasta să fie recunoscută ca atare. Tocmai acest lucru îl va face Comisia Europeană, prin prezentarea/elaborarea primei sale propuneri legislative privind combaterea și prevenirea violenței bazate pe gen și a violenței domestice.
Cu ocazia Zilei Internaționale pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor și dumneavoastră puteți contribui la soluționarea problemei pe care o reprezintă violența bazată pe gen. Fiți cu băgare de seamă la această problemă și semnalați existența ei în cercurile sociale din care faceți parte. Luați atitudine împotriva acestui tip de violență. Pentru combaterea acestui flagel este nevoie de contribuția tuturor.
Foto: Hepta