Raportarea PNL în ceea ce privește situația politică din România, de la finalul de mandat al lui Florin Cîțu și în era Nicolae Ciucă, a demonstrat că acest partid nu are o strategie clară, ci doar interese punctuale atunci când vine vorba de alianțe și, mai ales, de relația cu PSD.

În perioada 2017-2020, PSD nu a fost scos din eticheta de „ciuma roșie” de către liberali. Din plin la această abordare a contribuit președintele României, Klaus Iohannis, care în timpul pandemiei vedea „doi inamici: COVID-19 și PSD”. Așadar, PSD ajunsese un virus mortal.

Toată perioada de opoziție a PNL a fost trecută în plan secund în lunile octombrie-noiembrie 2021, când liberalii nu i-au mai dorit pe cei din USR, considerați „crizatori”, după cum i-a numit și patronul spiritual al PNL, Klaus Iohannis. Așa că, pentru a asigura „stabilitate”, PNL a început negocierea cu PSD, iar partidele au plusat inclusiv cu proiecte ambițioase, dar repede uitate în sertarul cu promisiuni, cum a fost cazul reformei constituționale.

Dușmanii de ieri deveneau aliații de azi, iar din când în când mai plusau că vor continua împreună până în 2028, dacă totul merge bine. Însă scandaluri au mai fost, cum s-a întâmplat în cazul „azilelor groazei”, unde PNL a încercat să se spele pe mâini de orice implicare, dat fiind că temele și deciziile țineau de ministere cu șefi PSD.

La rândul său, în august 2023, unul dintre liderii PSD din teritoriu, Ionuț Pucheanu, le transmitea, ironic, liberalilor că partidul său a fost transformat din „ciuma roșie” în „crucea roșie”, pentru modul în care au salvat țara de guvernarea liberal-useristă.

„De ce acum un an jumate, când erați într-o gaură, ca să nu mă exprim mai eufemistic, ați rugat PSD să vină și să vă salveze. Ne-ați transformat din ciuma roșie în crucea roșie pentru că, cel mai probabil, dacă nu veneam alături de voi acum un an jumate, România era probabil într-o cu totul și cu totul altă zonă. Cred că am fost atrași într-o mare capcană noi, cei de la PSD”, îl întreba Ionuț Pucheanu, într-o intervenție la Digi24, pe un coleg liberal.

De la „prin noi înșine” la liste comune

În toamna lui 2023, după o reuniune a conducerii PNL de la Sinaia, liberalii au ales calea „prin noi înșine” la alegeri, adică să meargă singuri, fără vreo alianță cu PSD sau vreun pol de dreapta.

Decizia BPN s-a fâsâit după trei luni, când scorurile din sondaje i-au făcut pe liberali să negocieze cu PSD liste comune pentru europarlamentare și comasarea acestor alegeri cu localele. După unanimitatea de la Sinaia, venea o majoritate clară care în BPN a fost de acord cu noua strategie. Și așa, în februarie, liberalii „au întors-o ca la Ploiești”. O mutare benefică, ce s-a dovedit un ajutor mare de la PSD, în condițiile în care PNL a reușit să trimită 8 eurodeputați în Parlamentul European, în condițiile în care calculele interne arătau că singuri pe listă ar fi trimis doar 6.

De asemenea, era mascat rezultatul politic al conducerii, nu cel dat de efortul aleșilor locali, care s-au mobilizat pentru propriile mandate.  „Eu cred că finalul acestui an va însemna un proiect PNL- PSD până în 2028. Mi-e greu să văd altă formulă guvernamentală. Sigur că niciodată nu spui niciodată în politică”, afirma Alina Gorghiu, în luna mai, într-o conferință de presă, în așteptarea unei înfrățiri care să dăinuie încă patru ani.

Dar lucrurile s-au schimbat. Imediat după alegerile din 9 iunie, a început râca dintre cele două formațiuni. Florin Roman, coordonatorul PNL pentru locale și vicepreședinte al formațiunii, le-a transmis social-democraților că au o atitudine care amintește de Liviu Dragnea și „ciuma roșie”.

Redescoperirea polului de dreapta

La început de august, Nicolae Ciucă a venit cu anunțul ultimei reevaluări a perspectivei politice: o guvernare de dreapta după alegerile parlamentare.  „Am reiterat de fiecare dată când am fost întrebat pe acest subiect. În acest moment este prematur să anticipăm rezultatele alegerilor. Se vor încheia alegerile şi vom vedea care este rezultatul, ceea ce îşi vor dori românii de la partidele politice din România. Atât timp cât Partidul Naţional Liberal este dispus la dialog pentru a putea să agreăm un proiect comun pe dreapta, atunci intenţia este să avem o guvernare de dreapta”, afirma șeful PNL pe 1 august.

Acum, între PNL și PSD a început o dispută dură în context preelectoral, cu toate că ambele partide vor să stea la guvernare și sunt nevoite să colaboreze la nivel instituțional. Problema va fi în campanie, când vor trebui să decidă care sunt limitele pentru atacuri, din moment ce își împart puterea, dar în același timp vor să puncteze electoral, pentru că forța fiecăreia după alegeri stă atât în numărul de parlamentari, dar mai ales în cine va reuși să dea viitorul președinte, cel care are și prerogativa numirii prim-ministrului, și poate juca un rol-cheie.

Cum va arăta viitorul PNL

O altă problemă este și cum va reușit PNL să supraviețuiască politic, astfel încât să fie relevant și din toamnă. Iar o asemenea întrebare a pus-o și fostul președinte liberal Crin Antonescu, referindu-se la ce va rămâne din PNL după epoca în care liberalii s-au uitat mereu spre Palatul Cotroceni, unde era Klaus Iohannis, dar de la finalul lui decembrie, acesta nu va mai fi acolo.

„O mică incursiune în istorie ne arată că PNȚCD, principalul susținător al președintelui Constantinescu, după un singur mandat al președintelui Constantinescu, a dispărut. Partidul Democrat-Liberal, partid puternic, după zece ani, după două mandate ale lui Traian Băsescu, a dispărut”, a avertizat Crin Antonescu, într-un interviu la Digi24

Până la viitoarea reuniune a conducerii extinse a PNL, cel mai probabil la început de septembrie, liderii liberali vor trebui să decidă care e calea de urmat în viitoarele luni și cum se vor prezenta la parlamentare și prezidențiale. Însă pentru moment, îngrijorarea multora pare să fie doar includerea lor pe locurile considerate eligibile la parlamentare, dar și apariția unei cărți despre care am putut citi pe panouri din întreaga țară încă din luna mai că va apărea. Mai precis, „Un ostaș în slujba țării”, poate cea mai promovată carte la nivel național din ultimii ani.

Urmărește-ne pe Google News