„Un liberal autentic va încerca să protejeze dreptul lui Teodosie de a bate câmpii în spațiul convingerilor personale, deși disprețuiește profund ceea ce spune acesta din perspectiva adevărului obiectiv” – a scris marți Ovidiu Raeţchi, într-un interesant articol pentru Libertatea. Raeţchi a făcut o pledoarie pentru a nu ştirbi libertatea de expresie a lui ÎPS Teodosie, pe care îl consideră un „marginal” şi-l plasează în aceeaşi categorie cu victimele rasismului sau homofobiei.  

Deşi e o lectură pasionantă, cred că pledoaria are nişte lacune serioase. Interpretarea mea e, la rându-i, doar o opinie, nu ne opunem decât păreri, nu e una „mai corectă” și cealaltă „mai puțin corectă”, crucial e să păstrăm numitorul comun al acelorași fapte. Iar asta mi se pare fundamental diferit față de ce face ÎPS Teodosie.

Căci, în primul rând, de cine şi de ce vrea să-l protejeze Raeţchi pe ÎPS Teodosie? Cum îi este ştirbită libertatea de expresie înaltului și puternicului prelat?

Penitența lui ÎPS Teodosie e să asculte păreri diferite de a sa

Spre deosebire de episcopul Ambrozie, căruia i s-a deschis dosar penal după ce a ţinut în biserică o predică antivaccin, arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie a fost „pedepsit” până acum doar cu critici publice de la oameni care nu sunt de acord cu el şi cu o amendă CNA, care nu-l viza pe el, ci postul BOR. Crede Raeţchi că amenda CNA a fost cenzură? 

Când a decis sancţiunea postului de radio al arhiepiscopiei, în urmă cu două săptămâni, CNA nu a cenzurat opiniile lui Teodosie, ca individ, ci a amendat canalul mass-media pentru încălcarea unui articol din legislaţia audiovizualului care spune aşa: 

„Toţi furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor”. 

ÎPS Teodosie nu a fost amendat, ca individ, pentru că are opinii „greşite”. Postul la care vorbea, în schimb, a fost sancţionat pentru că a încălcat dreptul celor care urmăreau emisiunea să fie informaţi corect şi să-şi poată forma astfel liber opiniile. Opinii privind vaccinarea, în acest caz. 

De ce CNA apără publicul când sancționează posturile TV

Radio Dobrogea nu a fost sancţionat pentru că Teodosie ar fi spus: „nu cred în vaccin” sau „nu mă vaccinez”, ci pentru că, pe parcursul emisiunii, oamenii din public au primit informaţii factual greşite ca: „UE va înceta vaccinarea”. 

Nu culpa de a avea opinii a fost vizată, o asemenea vinovăție nu există, ci neadevărurile. De altfel, în şedinţa CNA, chiar moderatorul a recunoscut că a difuzat „informaţiile false din emisiune”. 

Dreptul CNA de a sancționa posturile decurge din dreptul publicului de a fi corect informat. Când îți faci un canal TV sau radio primești gratis o licență, un bun public. La schimb, prin contractul scris al acestei licențe, ești obligat să difuzezi informații corecte. Dacă nu respecți înțelegerea, CNA te sancționează, căci CNA apără interesul public în raport cu cei cărora cetățenii le-au dat licențele. 

Dreptul lui ÎPS Teodosie de a gândi complet diferit de comunitatea ştiinţifică şi medicală internaţională nu anulează dreptul ascultătorilor Radio Dobrogea la informare corectă, în baza cărora să-şi formeze liberi propriile opinii.

Așadar, dincolo de amenda CNA, pe care nu a încasat-o el, ci postul, nu e clar de cine trebuie protejat ÎPS Teodosie.

Ce înseamnă comunicarea de informații false?

În primăvara lui 2020, arhiepiscopul a avut libertatea de exprimare de a împărtăşi zeci de oameni cu aceeaşi linguriţă. A apărut o filmare, apoi o plângere penală. Apoi plângerea penală a fost clasată. România era deja în plină criză de coronavirus. 

În schimb, în octombrie au fost deschise mai multe dosare penale pentru oameni care au distribuit informaţii false privind vaccinarea sau pandemia. 

În afară de cazul episcopului Ambrozie, deja menţionat, poliţiştii din Neamţ i-au făcut un dosar penal pentru comunicarea de informaţii false unei femei care afirma, într-un live pe Facebook, că spitalul modular ATI de la Piatra Neamţ este gol.

Afirmaţia era, fără îndoială, falsă, aşa cum erau şi lucrurile spuse de Ambrozie în biserică (de pildă, „vaccinurile sunt expirate”). 

Totuşi, merită văzut şi ce scrie Codul Penal despre infracţiunea pentru care sunt anchetaţi cei doi: 

„Comunicarea sau răspândirea, prin orice mijloace, de știri, date sau informații false ori de documente falsificate, cunoscând caracterul fals al acestora, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea națională, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani”. 

Cu alte cuvinte, chiar dacă spui lucruri false în spaţiul public (în biserică sau pe Facebook), ca să ajungi să răspunzi penal pentru ele, ar trebui:

  • să fii conştient că sunt false
  • să pună în pericol securitatea naţională.

Şi la Neamţ, şi la Giurgiu este treaba poliţiei, procurorilor, justiţiei să afle dacă aceste criterii sunt bifate. Și cum ar putea fi ele dovedite vreodată în vreo instanță?

Libertatea de exprimare se limitează acolo unde apare, de pildă, incitarea

Însă şi această definiţie din Codul Penal, şi cea din legislaţia audiovizualului sunt numai două exemple care ne amintesc că libertatea de expresie, pe care o apără aprig Raeţchi în textul lui, în care vorbeşte de „obsesia pentru libertate” ca ideal suprem, nu este un drept absolut. 

Libertatea de exprimare e sfântă, dar e o sfântă cu asterisc. Are limite mai sus de Codul Penal, direct în Constituţie, în fibra democraţiei noastre: „Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine”. În plus, „sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri”. 

Şi toate aceste limite există pentru a-i proteja pe ceilalţi de un eventual abuz al unui drept al fiecăruia dintre noi. 

Pericolul dosarelor penale

ÎPS Teodosie are dreptul de a nu avea dreptate. Are dreptul de a fi, la rândul lui, o victimă a dezinformării. O mică paranteză. 

Eu cred, de pildă, că Libertatea a insistat excesiv punctual pe cazul profesoarei de la Botoșani, care era, probabil, victima unei dezinformări. Aceste dezbateri interne și opinii divergente sunt normale într-o comunitate redacțională.

Revenind la ÎPS Teodosie, el are dreptul de a greşi şi de a-şi exprima opinii greşite oricând doreşte. Dar, cel puţin când o face pe un canal mass-media, nu are şi dreptul să schimbe faptele. 

Trăim oricum deja într-o societate care nu-şi alege ştirile preferate, ci faptele preferate. O semnalare a derapajelor de tip fake news de către CNA e necesară dacă vrem o minimă protecţie pentru public. 

Există însă o diferenţă uriaşă între o amendă dată de CNA şi a face dosar penal unei anonime pentru o postare pe contul privat de Facebook. Și aici ajungem la un punct interesant al polemicii. 

Când alegem un arhiepiscop să-l apărăm

Sigur că Ovidiu Raețchi folosește exemplul ÎPS Teodosie pentru a argumenta pe un front mult mai larg, cel al drepturilor. Nu persoana e importantă, de acord. Dar, totuși, de ce a fost aleasă cea mai puțin „marginală” dintre persoane și cea nesupusă vreunei consecințe legale? 

Probabil, dacă omul „marginal” invocat în textul lui Raeţchi era femeia din Neamţ căutată de poliţie pentru un live pe social media, tindeam să-i dau dreptate. 

Nici eu nu cred că situaţia extremă din sistemul sanitar justifică măsuri extreme ca deschiderea de dosare penale unor oameni de rând pentru că se înşală pe Facebook. Dincolo de faptul că mi se pare abuziv ca un stat să se întoarcă astfel spre nişte cetăţeni ai lui, la rândul lor probabil victime ale dezinformării, e şi ceva imposibil de pus în practică, fără să discriminezi și să produci niște țapi ispășitori. 

Singurul lucru pe care astfel de dosare penale îl vor reuşi va fi să hrănească naraţiunile antivacciniştilor, să dea apă la moară teoriilor conspiraţioniste. 

Adevărații persecutați

Însă nu în apărarea femeii din Neamţ ne spune Raeţchi că ar trebui să vină liberalii. „Marginalul” lui Raeţchi e arhiepiscop, e unul din cei mai importanți lideri religioşi din România. Are o autoritate morală faţă de cei cărora le vorbeşte. E atât de „marginal” încât are propriul canal mass-media, nu doar un cont de Facebook. 

Analogia pe care Raeţchi o face între Teodosie şi oamenii care au fost secole întregi victime ale rasismului, homofobiei sau prejudecăţilor legate de boli psihice mi se pare periculoasă. 

Timp de secole, aceştia din urmă au fost marginalizaţi, persecutaţi, supuşi unor tratamente inumane pentru cine erau (lucru care încă se întâmplă în regiuni ale lumii). Nu pentru că nu aveau dreptate. Nu pentru că minţeau. Ci pur şi simplu pentru cine erau ca oameni. Pentru că existau. 

În continuare nu ştiu de cine trebuie să-l protejăm pe ÎPS Teodosie? De consecinţele propriilor vorbe? De criticile pe care i le aduc oamenii supăraţi să-şi vadă apropiaţii cum pică în capcana informaţiilor greşite, pe care, cel puţin parţial, le promovează Teodosie? Şi cei care-l critică pe Teodosie nu fac altceva decât să-şi exercite acelaşi drept ca el: libertatea de exprimare. 

La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!
 

Urmărește-ne pe Google News