Mesaj dur pentru autorități de la un profesor doctor: „Morții vor fi atât de mulți încât vor fi stivuiți prin biserici”

În curând, spitalele românești vor fi copleșite de bolnavi de COVID-19. Camioanele infanteriei române să se pregătească pentru astfel de transporturi de cadavre în saci de pânză cauciucată.

Dacă Italia și Spania ne arată viitorul, vor fi zile în care morții vor fi atât de mulți încât vor fi stivuiți prin biserici și magazine rechiziționate. 

Cel mai grav: lipsa capacității de organizare

În SUA, specialiștii estimează că, la sfârșit de aprilie, 960.000 de oameni vor necesita tratament de urgență pentru COVID-19 și sunt numai 180.000 de ventilatoare deservite de specialiști, care pot asista 100.000 de pacienți.

România este într-o situație și mai dramatică decât statele care au fost în prima linie, cu un deficit și mai mare de personal, echipament de protecție, kituri de testare sau ventilatoare și, poate cel mai grav lucru, fără capacitate de organizare. 

Cazul Suceava ne arată că va fi mai rău decât în cele mai negre coșmaruri, unele spitale fiind complet scoase din lupta cu virusul de infecția în masă a personalului.

Demisia ministrului Costache a expus marasmul de la vârf. Și asta în timp ce meningita birocratică continuă, oamenii din prima linie fiind îngropați de hârtii și de rapoarte. 

Recomandări

Dosarul asasinatului de la Arad. Lipsurile care au dus la eliberarea suspecților și cine este marele absent din boxa arestaților

De 100 de ani, civilii care trăiesc pe acest teritoriu nu au mai fost expuși la un risc de mortalitate rapidă pe această scară.

Ce înseamnă o economie de război?

Înainte de a ne salva sectorul privat, trebuie să ne salvăm societatea. “Economia” nu poate funcționa fără oameni sănătoși, nu poate exista fără societate.

Dată fiind situația, nu avem alte alternative decât o economie “de război” aplicată sistemului medical de urgență și tratament pentru COVID-19. Iată câteva linii de acțiune luate din istorie și lecțiile de pe frontul medical european și asiatic.

1.  Să ne ducem din bolnavi afară

Negocierea urgentă de acorduri de evacuare aeriană a bolnavilor în stare gravă din spitalele românești ce vor fi copleșite și transportarea lor spre țări care au capacitate de tratament mai mare (gen Germania). 

Există precedentul podului medical aerian dintre Italia și Germania și dintre Franța și Germania. La ora actuală, Germania pare a fi singura țară cu capacitate masivă de intervenție și spitalele ei sunt (încă) disponibile.

După greșeala inițială de a opri exportul de echipament medical, Germania a trimis în Italia un milion de măști și sute de mii de combinezoane.

Vom ajunge inevitabil în acest punct în care podul aerian e urgent și avioanele Spartan și Hercules ale Forțelor Aeriene trebuie echipate corespunzător pentru transportul celor în stare gravă. 

Recomandări

Trei măsuri arbitrare ale regimului comunist au cauzat catastrofa de la Certej. Un munte de nămol și cianură a îngropat de vii 89 de oameni

2. Am putea inaugura un moment istoric, dacă Ungaria ne-ar ajuta

Din câte știu, Ungaria are un sistem medical mai bine pregătit și o răspândire a virusului mai redusă ca noi, deci, dată fiind distanța scurtă, toată flota de elicoptere medicale și militare disponibilă trebuie pregătită în acest sens și deservită de personal medical vorbitor de maghiară. Ar fi un moment istoric și în relațiile dintre cele două societăți.

Fără solidaritate europeană suntem pierduți, iar pe acest teren și gesturile simbolice contează. 

3. Rechiziționarea de către stat pe perioada crizei a structurilor mari (săli expoziționale, mall-uri, săli de sport, hoteluri etc.)

Scopul este transformarea lor urgentă în spații de tratament COVID-19 și/sau izolare, așa cum a făcut Spania.

Regimentele de geniu ale armatei ar trebui să fie deja pe aceste șantiere și, unde e necesar, să facă spitale de campanie, așa cum face în aceste momente armata daneză. Oamenii sunt de meserie și pot fi trimiși la muncă de mâine dimineață. 

Recomandări

Șofer român de TIR blocat trei zile pe autostrada distrusă de inundațiile din Spania: „Nici în războiul din Iugoslavia nu am văzut așa ceva”

4. Producție locală de echipament medical, subvenționată de Guvern

Lanțurile internaționale de aprovizionare cu echipament medical sunt complet destructurate, deci ar trebui începută urgent reconversia și finanțarea de către guvern a producției locale de măști, ventilatoare, kituri de testare, izolete, sub amenințarea sistării măsurilor de susținere economică pentru cei care nu se conformează. 

Kiturile de testare care vin din Coreea ar trebui să meargă în primul rând la “pompierul de serviciu” al pandemiei, adică la personalul medical, cum îi numește Marc Lipsitch de la Harvard, specialist pe astfel de situații.

5. Să se implice de la marile firme auto și până la structurile profesioniste ale Armatei Române

Statul trebuie să îi împingă și pe alți producători (că doar fabricile astea nu vor dudui de comenzi pentru Zara foarte curând), la nevoie rechiziționând liniile de producție. 

Enorma industrie auto trebuie împinsă să se convertească rapid la producția pe bandă rulantă de ventilatoare, pe modelul General Motors și Tesla (unele firme românești sunt deja subcontractori pentru acestea). 

Societatea de stat Romarm face deja izolete, dar de ce acestea nu ies încă pe bandă în fabricile de echipament sportiv, de pildă, urmând a fi distribuite centralizat, eventual cu ajutorul camioanelor militare.

Dată fiind incompetența dovedită de la Ministerul Sănătății și urgența situației, nu văd care ar fi problema implicării în efortul “de război” a sistemului logistic al armatei (Intendenta), acesta dovedindu-se profesionist în teatrele de operații.

România are deja sisteme logistice complexe cu personal competent care ar trebui reunite de urgență în aceste operațiuni. 

6. Curbe de sacrificiu pentru pensiile, salariile mari și impozite mărite pentru marile câștiguri

Resursele fiscale necesare comenzilor uriașe de echipament de acest gen să se ia prin transferuri masive de la alte capitole bugetare. 

Achizițiile militare și civile de orice alte bunuri să fie suspendate urgent.     Plus o societate financiară publică ale cărei emisiuni de bonduri să fie cumpărate de BNR prin relaxarea cantitativă în curs.

Curbele de sacrificiu pentru pensiile și salariile mari și impozitele mărite la vârful piramidei sociale sunt elementare. 

Autoritățile locale să înghețe orice alocare bugetară care nu are de-a face cu acest efort și să canalizeze banii spre măsuri necesare protejării populație, având aprobare automată de la centru pentru achiziții medicale. De la Comisie vor veni niște miliarde de euro. Deci nu banii ar trebui să fie marea problemă.

Responsabilii sanitari s-au mișcat indolent!

Ne paște, așadar, un dezastru național. Și nu sunt genul care să dramatizeze. Un moment asemănător bătăliei de la Neajlov din 1916, când armata română, prost condusă și aprovizionată, sucomba cu pierderi enorme, dar evitabile în fața unui adversar complet subestimat. Un     dezastru militar care s-a transformat în iarna acelui an într-unul umanitar.

Doar că acum nu e vorba în primul rând de soldați totuși, ci de o întreagă societate lăsată fără apărare în fața unui monstru care a îngenuncheat deja sisteme medicale mult mai avansate.

Deși Ministerul Sănătății, condus de oamenii sistemului medical privat, știa la ce-și expune societatea încă din ianuarie, responsabilii s-au mișcat la fel de indolent și incompetent ca generalii români din 1916. Fie-le amintirea stigmatizată!

Urmărește-ne pe Google News