Nu-mi plac show-urile de talente, nu m-am uitat niciodată. Dar mi s-a atras atenția că, în ultimii ani, e a nu știu câta oară la „Românii au talent” când se promovează un amestec slinos de naționalism și figuri angelice de copii. Folosirea unui copil pentru recitarea gravă și mecanică a unor monologuri despre esența țării și poporului este profund greșită. Nu mai stau să explic de ce, nu e nevoie, sper. O ființă inocentă își spune oful în legătură cu poporul trădat de boieri sau cu țara vândută la străini – e ceva atât de fals, încât numai un show cinic fără idei putea să stoarcă rating și click-uri din așa ceva.
Zilele trecute a mai apărut o astfel de „senzație” la ProTV, un copil simpatic care recită un „monolog al lui Țepeș”. Patriotism, țara curățată de uscături etc., știți povestea.
Acum doi ani, un mormoloc de 4 ani recita că ne vindem țara la străini. Și au mai fost astfel de episoade.
Ideologic vorbind, ele sunt naționalismele cunoscute de pe la serbările profesorilor fără idei, îngălați pe veci între două triluri patriotice. Ești nervos, revoltat din cauza facturilor? Dă-i ceva cu Țepeș și cu Ștefan – la asta se reduce extrema dreaptă ca marfă universal vandabilă.
E normal să ai revoltele tale ca adult, nu e normal să îi pui pe copii să le spună. Spune-le tu, oricine ai fi, părinte, profesor, învățător, lasă copiii în pace. Mă irită această lașitate a adulților care își fac din copii interpreții propriilor frustrări.
Ne mirăm de unde apar atâtea naționalisme de duzină, atâtea „Aur”-isme și apoi vine ProTV-ul și promovează un amestec de naționalism de supermarket cu lacrimi false și scene regizate „pă emoție” cu puști genialoizi.
Ar fi și mai grav dacă alde Moisescu, Andra, Bucur și cine o mai fi prin juriu chiar ar crede în astfel de serbări triste. Sper că nu cred, sper că sunt doar cinici și fac bani.
Naționalismul ăsta de vândut la bucată pe click-uri și inimioare e doar răbufnire controlată. Nu e nicio revoltă reală. E doar văicăreală aiurea care nu acoperă nimic din frustrările și realitățile contemporane. Ca întotdeauna, temele extremei drepte, vopsite în patriotism infantil, nu sunt decât mostre de isterie ineficientă în fața realității. E un consumism de vorbe goale mai ceva decât ăla promovat de multinaționale.
Când lași copiii pe mâna adulților cu idei
Însă tot acest show grețos al copiilor care recită fantasmele naționaliste ale adulților a venit în spațiul public concomitent cu un alt adult care are el soluții despre cum să facem bine copiilor: să-i ducem obligatoriu la teatru și la operă. Lucian Romașcanu a declarat așa: „Am vorbit cu doamna Ligia Deca şi am rugat-o foarte mult să considere, în momentul în care face programele, obligativitatea mergerii la teatru, la operă, la muzeu. Copiii, după ce fac această vizită, să facă un eseu despre ceea ce au văzut, astfel încât să le creştem obiceiul de a face acest lucru. Acum este recomandat, foarte puţină lume se întâmplă să meargă pe la instituţii de cultură şi lucrurile nu pot merge bine în felul ăsta”.
Este exact tipul de idee cu care toată lumea e de acord, că doar n-o zice cineva că-i strică unui copil să vadă o piesă de teatru sau operă. Însă pare o idee desprinsă din fantasmele unuia care n-a mai ieșit din casă de 30 de ani. Unde? La ce teatru să-i duci obligatoriu?, când teatrul n-a mai trecut prin sat sau orașe mici de nu știu când. Apoi, copiii din zone retrase, de exemplu, sunt disperați să vadă spectacolul consumului sau măcar cum trăiesc alți oameni, din orașele mari. Emoțiile trăite într-un mall într-un oraș mare sunt de o sută de ori mai intense decât o piesă de teatru pe care nu are cum s-o apuce, nu știe s-o consume. De aici apar acele fenomene înduioșătoare din „Săptămâna altfel” în care mii de autocare cu elevi zburdă prin țară ca să vadă un mall mai degrabă decât un muzeu. Pare idiot, dar e de înțeles. Ei vor să vadă o bucățică de lume în primul rând, nu vor încă un „fals” sub formă de artă. Dar astea sunt deja subtilități.
Băgați bani în educație ca lumea, măriți efectivul profesoral cu oameni capabilli să învețe copiii să consume și teatru, să cânte și la un instrument, nu se supără nimeni. Dar să duci un copil la teatru și dup-aia să-l pui să scrie un eseu, cum zice Romașcanu, e încă o fantasmă goală.
O excursie la teatru trebuie să fie însoțită de lecții de actorie la școală, de programe centralizate de familiarizare cu arta. Arta e infrastructură, nu e o seară în care te îmbraci frumos și te duci să-i vezi pe unii pe scenă.
Dau un singur exemplu despre cât de seci sunt astfel de „proiecte” sforăitoare. Copiii au pierdut obiceiul urmăririi oricărei narațiuni de peste o oră și jumătate. Mulți consumă foarte greu filmul în formă clasică. Noua tehnologie le-a sfărâmat răbdarea în mii de filmulețe de câteva secunde. „Eu nu mă uit la filme” e noul „eu nu citesc cărți”. Așa ceva combați demarând o luptă cu viața precară a unei mari părți dintre elevi. Nu se poate cultură nici cu burta goală, dar nici neinvestind un sfanț în infrastructură culturală. Filmul, teatrul, cărțile noi trebuie întâi să stea lângă ei în comunități mici, să vină pe la ei întâi. Doar așa crești interesul. Dacă doar îi duci o dată pe an la oraș să vadă ceva „artistic” nu rezolvi nimic.
În orice caz, copiii care țipă la noi în stil Țepeș sau miniștrii care iar o iau cu lupta „antimanele” mie nu-mi arată decât că să fii copil azi devine o meserie din ce în ce mai grea din cauza noastră, a adulților.
foto principală: PRO TV
Nicu_deja_exista • 30.01.2023, 19:43
Domnule, Priveste cu atentie emoțiile audienței, te rog. Apoi priveste-te in oglinda si in inima cu gandul la articolul dumitale. Dumnezeu sa te binecuvanteze si lumineze!
fany • 30.01.2023, 16:04
S-a mai găsit între timp un "deontolog" să critice copilul, unul Radu Herjeu, jurnalist,..de profesie chimist!! ??... , fost sinecurist PSD la CNA și actual sinecurist în Consiliul de Administrație din Radio. Este josnic!
coco1986 • 30.01.2023, 05:49
Ehh, dar dacă copii ăia ar fi recitat o poezie, ceva înfășurat intrug steag LGBTQBLABLA altfel stătea treaba, nu-i așa domnule jurnalist?