România educată, în colaps. Cum a ajuns școala să nu mai fie gratuită

În 2020, secretarul de stat din Ministerul Educației, Luminița Barcar, declara: „Un copil care învață la școală, nu neapărat cu meditații, ar fi putut să ia 5-6 la Evaluarea Națională”. A produs valuri acea declarație cinică, dar care sintetiza cumva o situație de fapt a școlilor noastre: neputința de a oferi educație și cunoaștere suficientă și „nevoia de meditații”. Meditații care se plătesc.

Zilele trecute a fost lansat studiul „Meditații în România – sistem educațional paralel sau complementar?”, realizat de Societatea Academică din România, Friedrich-Ebert-Stiftung România și Institutului Român pentru Evaluare și Strategie – IRES.

Care sunt motivele pentru care copiii fac meditații pe care studiul le-a identificat? 

• Copiii nu înțeleg suficient de bine lecțiile de la școală sau doresc să înțeleagă mai bine: 51%;
• Nevoia de pregătire pentru examenele naționale: 35%;
• Pregătirea pentru facultate sau pentru discipline pe care nu le studiază la școală: 17%;
• Nevoia de a fi mai bun decât colegii săi ori pentru a merge la olimpiade: 10%.

Principalele rezultate ale acestui studiu arată că: 

• Majoritatea părinților sunt de acord că elevii au nevoie de meditații pentru a dobândi cunoștințe la nivel mediu, iar această activitate ar trebui fiscalizată. Sistemul orelor particulare/meditațiilor este accesat în mai mare măsură de părinții din mediul urban, cu studii medii și superioare, care au unu-doi copii în familie, venituri peste medie și care sunt nemulțumiți de sistemul public de educație;
• Unu din trei copii este cuprins în acest sistem al meditațiilor, cu o frecvență mai ridicată în clasele terminale, a VIII-a și a XII-a;
• Plata meditatorului se face pe baza unei înțelegeri și sunt puține cazuri care au drept bază o formă contractuală și/sau bonuri fiscale. Costul mediu al unei ședințe de pregătire particulară este între 50 și 100 de lei, iar o familie plătește lunar aproximativ 300 de lei pentru un copil în scopul meditării;
• Matematica, limba și literatura română, precum și limbile străine sunt materiile la care se solicită cel mai frecvent ore de pregătire;
• Unu din trei copii a participat la meditații plătite în anul școlar 2019-2020. Tot atâția au participat și la consultații/ore de pregătire gratuită. În prezent (anul școlar 2020-2021), 19% dintre elevi participă la meditații, iar 20% din părinți au deja în plan ca în perioada imediat următoare, copilul să ia ore în particular. Dacă se gândesc la următorul an școlar, jumătate dintre părinți cred că ai lor copii vor lua ore în particular;
• Meditațiile se derulează în cele mai multe cazuri cu un profesor din altă școală (69%) și mai puțin cu profesorul de la clasă (14%);
• 80% dintre părinți menționează o îmbunătățire semnificativă a situației școlare a copilului lor în urma primirii de ore particulare. Îmbunătățirea situației școlare se traduce prin creșterea stimei de sine a elevilor odată cu înțelegerea materiei, cu obținerea unor note mai bune la evaluările curente (teze, teste) și la examene de tip Evaluare Națională/Bacalaureat.

Recomandări

În Gaza, eliminarea lui Sinwar nu aduce decât mai multă moarte

Într-o declarație pentru publicația Școala9, Antonia Pup, coordonator advocacy în domeniul educației la Societatea Academică din România, spunea: „Noi nu milităm pentru combaterea fenomenului meditațiilor. Nu credem că este realist. Important este să înțelegem de ce părinții apelează la meditații, iar unul dintre motive este că sunt nemulțumiți de calitatea sistemului de învățământ”.

Matematica, materia la care cei mai mulți elevi au nevoie de pregătire

Același studiu arată că și o bună parte dintre elevi (60%) consideră că au nevoie de meditații pentru a obține cunoștințe de nivel mediu. Analizând profilurile (specializările) elevilor, o nevoie stringentă de accesare a sistemului de meditații este întâlnită la elevii din liceele tehnologice, comparativ cu celelalte licee.

La Evaluarea Națională din 2020, peste 46% dintre elevii de la sate au luat note între 1 și 4,99 la matematică. Conform studiului realizat în rândul elevilor, matematica este materia la care cei mai mulți elevi au nevoie de pregătire, fie pentru că nu înțeleg materia, fie pentru că își doresc să obțină note mai mari. 

În ceea ce privește poziția părinților, aceștia au menționat cel mai frecvent matematica, limba și literatura română, precum și limbile străine drept materiile la care se solicită cel mai frecvent ore de pregătire particulară.

Recomandări

Românii care au furat șapte capodopere din Olanda nu apar în documentarul despre ei: „Am vrut să am hoții în film, dar au cerut mulți bani” | VIDEO

Mai bine de jumătate din meditații sunt organizate cu un singur copil, iar în 40% dintre cazuri, în grupe de câte doi-trei elevi. În 14% dintre situații, meditațiile se desfășoară cu profesorul de la clasă, deși codul de etică pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar interzice asta.

„Ai bani, ai școală”

Ce ne spun aceste lucruri? Că școala nu mai este cum spune Constituția: gratuită și universală, ci că este dependentă de resursele financiare ale părinților. Ai bani – ai școală. Nu ai bani – ești exclus de la procesul pregătirii pentru un nivel decent de cunoaștere și educație.

Ce înseamnă asta? Asta înseamnă o creștere pe termen mediu și lung a inegalităților și lipsa șanselor egale pentru copii. Corelația dintre bani și cunoaștere, pregătire va duce treptat la o creștere accelerată a inegalităților. 

Accesul la educație, cunoaștere universală și gratuită a fost cel mai important și accesibil ascensor social pentru cei fără resurse. Iar în această țară, ei sunt marea parte a populației. În acest moment, el este fie distrus, fie semiprivatizat, excluzând o bună parte a populației de la șansele elementare de dezvoltare.

Pe lângă inegalitatea imensă pe care o produce acest fenomen, pe lângă excluderea din câmpul cunoașterii și educației a unei pături largi a populației, asta mai duce și la o condamnare la sărăcie. 

Recomandări

Bogdan Suceavă, romancierul român care predă matematică la universitate în California: „Vreme de 22 de ani am venit și vin cu drag la muncă” | Interviu

Pentru că marea parte a acestor copii va deveni o forță de muncă necalificată și ieftină care va reproduce la infinit sărăcia din care provin. Oare acesta a fost proiectul național inițiat de președintele României – România Educată? O țară care oferă educație doar pentru 20% din populația sa?

Urmărește-ne pe Google News