Cum a ajuns TVR să facă reclamă pro-Schweighofer și cine sunt „îndrăgostiții de la lemn” de pe ecran și din spatele lui

6 miliarde de euro sunt pierderile anuale pentru economia României, cauzate de tăierile ilegale de lemn, se arată în Raportul de țară al Comisiei Europene, făcut public anul trecut. Un volum de 20 de milioane de metri cubi de lemn, dispar, fără acte, din pădurile României, potrivit Inventarului Forestier Național (IFN). Pădurari, activiști de mediu și jurnaliști sunt amenințați, bătuți ori chiar omorâți de hoții de lemne, atunci când investighează ori se opun distrugerii pădurilor. 

În acest timp, televiziunea guvernamentală (că TVR nu mai e de ani buni televiziune publică) promovează sfidător persoane și firme direct responsabile de situație, arată cea mai recentă investigație RISE Project pe această temă. Emisiunile de la TVR 2 analizate în ancheta jurnalistică nu reprezintă însă doar publicitate și/sau o spălare de imagine a celor mai toxice firme din industria lemnului, ci un fragment dintr-o strategie de lobby („comunicare strategică”) mult mai amplă, menită să blocheze reformele din domeniul administrării pădurilor, să influențeze deciziile politice (în special legile și măsurile executive anti-Mafia Pădurilor) și să mențină avantajele și privilegiile Cartelului Lemnului – format din cele mai mari companii (străine și autohtone) din industrie – amendat deja (cu o sumă-record, de 130 milioane de lei) pentru activitățile lui, de către Consiliul Concurenței.  

Recomandări

România, cea mai stresantă țară pentru condus din lume. Aglomerația din trafic ne plasează pe primul loc în clasament

Cine sunt Tobescu, Larionesei, Iugan și legăturile cu „partidul”

Ce arată investigația RISE Project. Începând din vara anului trecut, TVR 2 a prezentat seria de reportaje „Iubesc pădurea și sunt îndrăgostit de lemn”, asumate de jurnalistul Răzvan Petrișor, în care specialistul de serviciu este Cătălin Tobescu, cel mai vizibil reprezentant al mai multor organisme de lobby ale industriei lemnului (AIL Prolemn) și fost consilier al unui ministru al apelor și pădurilor, Ioan Deneș (PSD). Astfel, nu e de mirare că printre cei promovați în reportaje îi regăsim pe patronii firmelor Frasinul (Traian Larionesei) și Silvania International (Emil Iugan), dar și societatea HS Baco Panels, membră a HS Timber Group (noua denumire a Holzindustrie Schweighofer). 

Potrivit RISE, firma soției lui Răzvan Petrișor ar fi beneficiat, în paralel, anul trecut, de contracte în baza cărora a încasat aproximativ 13.000 de euro de la AIL Prolemn, asociația condusă de Cătălin Tobescu. Jurnalistul televiziunii publice consideră că acest lucru n-ar reprezenta vreun conflict de interese… 

După cum arată și investigația RISE, Cătălin Tobescu este principalul personaj din episoadele difuzate public, dar și din spatele realizării acestora. Domnul Tobescu nu este însă doar președintele Asociației Industriei Lemnului (AIL) Prolemn, ci și președintele Comunității Forestierilor Fordaq, precum și vicepreședinte al Federației Proprietarilor de Păduri și Pășuni Nostra Silva. Faptul că industria prelucrătoare a lemnului, respectiv proprietarii de păduri ar putea avea interese divergente (primii au interesul să achiziționeze lemnul cât mai ieftin, cei din a doua categorie – să-l valorifice la un preț cât mai bun) nu pare să-l deranjeze pe domnul Tobescu în activitatea lui. 

Recomandări

Primele ipoteze legate de moartea lui Silviu Prigoană. Surse medicale: a suferit un AVC sau un stop cardio-respirator

De menționat că printre membrii fondatori ai Prolemn se numără HS Timber Group (Schweighofer), Silvania Internațional (ai căror reprezentanți au fost promovați în materialele TVR 2), dar și Kronospan România.

Influența lui Cătălin Tobescu în domeniu, a fost recunoscută, în 2018, de fostul ministru PSD al apelor și pădurilor Ioan Deneș, care l-a luat, la începutul mandatului, consilier pe probleme silvice. Ioan Deneș a fost un ministru care a negat vehement amploarea tăierilor ilegale de păduri (încercând să mușamalizeze Raportul IFN, pe care l-a ascuns, inițial, iar după ce a devenit public i-a negat și/sau minimalizat rezultatele). Și tot Ioan Deneș a fost cel care a semnat, în noiembrie 2018, Ordinul de Ministru, prin care Gărzilor Forestiere li s-a anulat dreptul de a solicita retragerea certificatelor de atestare firmelor forestiere care încalcă legislația și regulile de exploatare. După corectarea (la inițiativa mea), în 2020, a acestui Ordin de Ministru, numărul firmelor care au rămas fără certificate de atestare s-a dublat, comparativ cu perioada de după modificările făcute de Ioan Deneș, iar durata în care respectivele firme nu pot obține alte certificate a crescut de la un an la trei ani. 

Recomandări

Silviu Prigoană a murit. Avea 60 de ani și i s-a făcut rău într-un restaurant din Bran

Cătălin Tobescu a fost nevoit să părăsească funcția de consilier al ministrului Ioan Deneș, în aprilie 2018, în urma unui scandal izbucnit după ce a criticat public controalele instituțiilor publice (Garda Forestieră, Poliția, Jandarmeria) la două firme din județul Bistrița-Năsăud, din Anieș, respectiv Ilva Mică. Adică la Frasinul, deținut de Traian Larionesei, respectiv Silvania Internațional, al lui Emil Iugan. Pentru cei care, poate, nu știu: fostul ministru al pădurilor Ioan Deneș a fost și este senator de Bistrița-Năsăud. Un județ controlat de colegul de partid al lui Ioan Deneș, Radu Moldovan (președinte al Consiliului Județean), apropiat, la rândul lui, de cele două firme amintite.

„Fierăstrăul pădurilor” este modul în care a ajuns să fie „alintat” de către jurnaliști Traian Larionesei, patronul firmei Frasinul. Afacerile cu lemne și cu instituțiile publice i-au permis expediții Safari (foto) ori achiziția unui Jeep Wrangler în ale cărui dotări se lăuda că ar fi investit 50.000 de dolari (detalii aici).

Cartelul Lemnului

Aceste foarte scurte referințe (dintr-o listă mult mai lungă) oferă imaginea conexiunilor directe dintre diferiți actori – firme de exploatare, firme de prelucrare, proprietari privați de păduri, asociații (bonus: decidenți politici) – care, teoretic, ar avea interese competitive și/sau divergente într-o economie liberă. Asta, desigur, dacă nu se transformă, în ceea ce teoria economică, DEX-ul și legea numesc a fi un cartel. Iar Consiliul Concurenței a constatat acest lucru, în ianuarie 2021, când a aplicat amenzi-record pentru Cartelul Lemnului din România, în valoare totală de aproape 130 de milioane de lei (aproximativ 26,6 mil. de euro, la cursul de la acea dată). 

Cele mai mari amenzi au fost aplicate celor trei mari „termite” austriece: HS Timber Group (Schweighofer) – aproximativ 10,6 mil. euro, Kronospan – 9,5 mil. euro și Egger – 4,6 mil. euro. Topul firmelor autohtone era deschis de… Frasinul – 620.000 de euro și Silvania Internațional – 90.000 de euro.

Iar domnul Tobescu și reprezentanții/patronii Schweighofer, Frasinul și Silvania Internațional ne sunt prezentați de televiziunea guvernamentală drept „cei mai buni specialiști în silvicultură și industria lemnului” (Răzvan Petrișor, TVR 2 – declarație pentru RISE) care susțin „educarea publicului privind recoltarea şi prelucrarea durabilă a resursei naturale regenerabile, dar şi o serie de interviuri cu silvicultori şi industriaşi care susţin folosirea lemnului recoltat în mod legal şi respectă legislaţia în vigoare” (punct de vedere ale TVR – pentru RISE).

„Companiile își coordonau comportamentul prin schimburi de informații sensibile din punct de vedere comercial privind necesarul de materie primă, politica de achiziție de masă lemnoasă, organizarea internă, precum și strategia comercială de participare la anumite licitații sau conduita de a licita/de a nu licita la anumite partizi/loturi de masă lemnoasă. În acest fel, companiile eliminau concurența dintre ele în cadrul licitațiilor pentru a adjudeca masa lemnoasă la cel mai mic preț posibil, de cele mai multe ori, în detrimentul statului, care încasa mai puțini bani,” se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Concurenței, ianuarie 2021 

„Doar” crasă incompetență jurnalistică? 

Habar nu am dacă Răzvan Petrișor de la TVR 2 este „naivul de serviciu” al Cartelului Lemnului ori doar unul dintre (deloc puținii) jurnaliști care s-au dedulcit și se dedulcesc din uriașele bugete pentru publicitate și lobby ale companiilor cu interese în domeniul resurselor naturale. Fie pentru naivitate/incompetență, fie pentru șmecherie, ar trebui să plătească. 

Din agresivitatea răspunsurilor oferite lui Andrei Ciurcanu (discuția transcrisă, pe larg, aici), domnul Petrișor nu pare, totuși, să fie „doar” naiv/incompetent. Incompetență e să nu faci o cercetare minimală prealabilă despre cei de la Ocolul Silvic Comuna Romuli, pe care îi aduci în emisiune ca să-i dai ca exemplu de „bune practici”, după ce au fost amendați de Poliția Română pentru tăieri ilegale (amendă contestată, dar menținută de Justiție în primă instanță, în iunie urmând să înceapă judecarea apelului – n.a.). Însă să te pretinzi jurnalist și să dai exemplu de „bune practici” o firmă din grupul Schweighofer, devenit „celebru” după ce i-au fost deconspirate practicile ilegale (încurajarea tăierilor ilegale prin oferirea unui preț mai mare pentru lemnul tăiat ilegal), după ce a pierdut certificarea FSC pentru mai mulți ani, după ce a primit cea mai mare amendă din firmele Cartelului Lemnului, după ce i-a fost confiscat material lemnos în valoare de sute de mii de euro pentru încercarea de export cu eludarea plății taxelor și impozitelor în România și după ce are mai multe dosare în cercetare la procurorii antimafia, ei bine, asta nu mai e incompetență, e sfidare pe față a bunului simț al oricărui cetățean cât de cât interesat de soarta pădurilor din țara noastră.

Modul în care televiziunea guvernamentală a ales să-l acopere pe Răzvan Petrișor (în punctul de vedere transmis RISE Project) arată că nu e străină de modul în care Cartelul Lemnului e promovat pe bani publici. 

• Într-o versiune anterioară a acestui text se menționa că firmele care formează Cartelul lemnului au fost amendate cu 130 de milioane de euro de către Consiliul Concurenței. În realitate este vorba de 130 de milioane de lei. Ne cerem scuze pentru eroare.

Foto: Inquam Photos / Liviu Florin Albei

Urmărește-ne pe Google News