Cum a încălcat CSM legea și propriul Regulament la numirea viitoarei șefe a instanţei supreme

“Aţi valida vreodată prin prezenţa dumneavoastră sau prin votul dumneavoastră o procedură care nu respectă legea?”, a întrebat-o ieri Cristina Tarcea, actualul președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe Corina Corbu, judecătoarea validată de CSM ca viitor președinte al ÎCCJ.

“Fără îndoială că nu îmi doresc decât să respect legea”, a răspuns Corina Corbu.

Însă atunci când Tarcea i-a atras atenţia că procedura la care participă e în afara legii, Corbu a dat un răspuns halucinant: “Am urmat o procedură demarată de CSM, eu consider că ea se înscrie unor dispoziţii legale”.

Cu alte cuvinte, nu contează ce prevede legea, contează cine demarează procedura.

Ce prevede legea pentru procedura de desemnare a şefului instanţei supreme

“Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție este numit de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani. Numirea în funcție se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) își pot depune candidaturile pentru funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, la Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcția de președinte a devenit vacantă”. (art. 53 din Legea 303/2004)

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

Deși mandatul Cristinei Tarcea expiră în data de 14 septembrie 2019, CSM nu a mai așteptat vacantarea funcţiei, așa cum prevede legea, și a declanșat procedura de numire a noului preşedinte al instanţei supreme încă din 30 mai 2019.

Cu trei luni și jumătate mai devreme! De ce atâta grabă? Poate pentru că vara în România e ca noaptea. Toată ţara picotește în concediu, iar subiectele importante trec aproape neobservate și fără să provoace în societate reacţii adverse majore.

CSM spune că a vrut “să prevină riscul unei instabilităţi la vârful justiţiei”

Firește, CSM explică altcumva tot acest zor. Spune că a vrut “să prevină riscul unei instabilităţi la vârful justiţiei”. Că a dorit “să fie asigurată continuitatea funcţiei, fără să fie afectată buna funcţionare a instanţei”. Şi că sensul reglementării ar fi distorsionat dacă am acredita “ideea că legiuitorul ar fi urmărit un interimat obligatoriu necesar derulării acestei proceduri (aproximativ 2 luni)”.

“Sensul reglementării acoperă o multitudine de situații de încetare a mandatului funcţiei şi nu doar ipoteza ajungerii la termen a acestuia (revocare, demisie, pensionare, deces etc.)”, susţine CSM într-un comunicat de presă.

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

Nu ne aflăm însă în nici una dintre situațile de încetare a mandatului enumerate de CSM. Președintele în funcţie al ÎCCJ n-a fost revocat, n-a demisionat, nu s-a pensionat și nici n-a murit. Președintele în funcţie al ÎCCJ e aproape de finalul de mandat, iar funcţia va deveni vacantă în septembrie.

Ne aflăm așadar în condiţiile prevăzute clar de articolul 53 alineatul 4 din Legea 303/2004, care prevede că “judecătorii își pot depune candidaturile pentru funcția de președinte al ÎCCJ în termen de 30 de zile de la data la care funcția de președinte a devenit vacantă.”

Adică “în termen de 30 de zile” de la data de 14 septembrie 2019. Nu pe 1 septembrie, nu pe 23 august și în nici un caz nu încă din iunie.

Acest articol din Legea 303/2004 a fost modificat pe 15 octombrie anul trecut. Pe 10 aprilie anul acesta, Secţia pentru judecători a CSM a adoptat, prin Hotărârea nr. 573, “Regulamentul privind numirea în funcţii de conducere a judecătorilor și revocarea din funcţii”.

Prevede acest regulament ceea ce susţine azi CSM? Posibilitatea organizării procedurii înainte de vacantarea postului, pentru a preveni “riscul unei instabilităţi la vârful justiţiei” și pentru a asigura “continuitatea funcţiei”? Nicidecum.

Recomandări

Maia Sandu obține o victorie a la Pirus: o victorie importantă care anunță un an foarte greu

Articolul 35, alineatul 2 din Regulamentul CSM spune că “judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie și Justiţie își depun candidaturile la Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcţia pentru care candidează a devenit vacantă”.

La organizarea procedurii de numire a preşedintelui instanţei supreme, CSM a încălcat nu doar Legea 303/2004, ci și propriul Regulament.

Singurul candidat în avans, singurul validat

Corina Corbu este singurul candidat la conducerea ÎCCJ care a susţinut ieri interviul în faţa CSM, fiind validată în funcţie.

Poate că ar fi vrut și alţi judecători să candideze, dar, cunoscând legea, n-au mers mai departe, pentru că n-au considerat, precum judecătoarea Corbu, că orice procedură demarată de CSM “se înscrie unor dispoziţii legale”.

Poate că sunt judecători la ÎCCJ care vor îndeplini condiţia vechimii de 2 ani la această instanţă, condiţie necesară pentru a accede la funcţia de preşedinte, abia după 14 septembrie. Dar atunci, deși legea le dă dreptul, ei nu mai pot candida, pentru că postul e ocupat de ieri.

Imaginaţi-vă că asta se întâmplă într-un concurs oarecare. Că orice altă instituţie publică nu respectă condiţiile prin lege impuse și desemnează câștigătorul cu mult înainte de termenul de înscriere la concurs. Ce ar trebui să se întâmple cu cei care pun la cale această nedreptate?

Consiliul Superior al Magistraturii “se supune în activitatea sa numai legii”. Asta prevede articolul 2 din Regulamentul de organizare și funcționare a CSM. E doar o teorie.

Urmărește-ne pe Google News