În urmă cu mai bine de zece ani, la Iași se forma un grup de politicieni tineri în PNL, grupați în jurul lui Relu Fenechiu, cel care avea să ajungă ministru al transporturilor, și plasați apoi cu succes de acesta la București în funcții de miniștri sau în poziții-cheie în administrația centrală sau locală. „Gruparea” Fenechiu a avut succes ceva vreme în rândurile populației, pentru că se simțea un entuziasm la nivel local, în jurul unui partid care nu mai promova „lipitorii de afișe” și adusese oameni cu facultate, specializați pe unele domenii, care să promoveze interesul ieșenilor.

Ca-n atâtea alte dăți, realitatea a fost însă alta. O parte dintre „tinerele speranțe” ale politicii ieșene au devenit însă nume în dosarele DNA, unii au intrat după gratii, în frunte cu Fenechiu însuși, iar alții s-au făcut remarcați prin alte episoade controversate. Lista e destul de lungă.

2014 – Radu Prisăcaru, fost prefect de Iași, condamnat la patru ani de închisoare cu executare, după ce a cerut mită în 2006, când a fost și arestat, trei hectare dintr-un teren pe care o familie urma să îl primească în proprietate;

2014 – Relu Fenechiu, fost ministru al transporturilor, despre care se vorbește și astăzi că ar trage sforile în partid, condamnat la 5 ani de închisoare în dosarul „Transformatorul”, după ce a fost trimis în judecată în 2012. A vândut ca noi transformatoare uzate din anii 80 printr-o serie de firme ale sale către Sucursala de Întreținere și Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea conducerii. Ieșit din închisoare de ceva vreme, Fenechiu spune că nu mai vrea să audă de politică.

2020 – Cristian Adomniței, fost președinte al Consiliului Județean Iași, fost ministru, condamnat în primă instanță la trei ani și două luni de închisoare cu executare în dosarul numit de presă „Albumul”, pentru favorizarea făptuitorului și fals intelectual. Acesta a fost trimis în judecată în 2015, după ce ar fi comis nereguli într-un contract cu o firmă care avea un contract în derulare de promovare a județului.

Noii intrați pe listă sunt la fel de sonori ca predecesorii lor. 

2021 – Mihai Chirica, actual primar PNL al Iașiului, trimis în judecată în ianuarie 2021 într-un dosar care vizează achiziția de autoturisme Skoda în 2013, pe când era viceprimar. În aprilie 2021, Mihai Chirica are calitatea de inculpat într-un dosar de prejudiciere cu două milioane de lei a municipalității, după ce a cedat un teren către un patron de ziar local, care în loc să facă pe el pensiune și spații de birouri a făcut apartamente și le-a vândut. Trecerea peste noapte de la PSD la PNL nu l-a împiedicat însă pe Chirica să câștige un nou mandat de primar anul trecut.

2021 – Costel Alexe, președintele PNL Iași, a aflat în aprilie 2021 că este inculpat în dosarul deschis de DNA în ianuarie, în care este acuzat că a cerut 22 de tone de tablă de la un combinat siderurgic, pe vremea când era ministrul mediului, ca să ofere certificatele de emisii de gaze cu efect de seră;

2021 – Petru Avram, vicepreședinte PNL, este anchetat oficial de DNA din aprilie 2021 pentru abuz în serviciu cu obținere de folos necuvenit, după ce a facilitat angajarea unei foste chelnerițe pe post de inginer la ABA-PRUT Iași, unde este director, în cazul scos la iveală de către Recorder.ro.

Și trecem de la penal la scandal. Un alt vicepreședinte al PNL Iași, Constantin Șerban, este învățătorul sancționat după ce a fost înregistrat abuzând și umilind verbal mai mulți copii la grădinița unde este învățător. Iar Dumitru Oprea, tot vicepreședinte PNL, fost profesor universitar și rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, se află printre foștii parlamentari care au deschis proces împotriva deciziei de a i se tăia pensia specială.

În fața acestei „oferte” liberale, ieșenilor nu le rămân prea multe opțiuni. PSD nu prea mai există aici de când Chirica s-a transferat la PNL, iar alternativa politică reprezentată de USR-PLUS pare cuprinsă de haos. E suficient să te uiți la ce-au făcut consilierii USR-PLUS în ultima ședință de consiliu local, în care trebuia să se voteze bugetul, ca să nu înțelegi nimic, eventual doar să zâmbești amar.

Unul dintre consilierii alianței a cerut la un moment dat primarului să spună ce sumă ar fi dispus să aloce pe un obiectiv bugetar, pentru a propune un amendament care să fie acceptat și de PNL și astfel să treacă. Ca la piață. Mai lași matale din preț, că apoi poate cumpăr două kile.

La urmă, după dezbateri, negocieri de 8 ore pe amendamente, bugetul nu a trecut la vot pentru că l-au susținut doar PNL și PMP. Argumentele consilierilor au fost că au cerut reducerea cu 15 milioane a cheltuielilor de personal, amendament respins de PNL încă dinaintea începerii ședinței pe buget, în zona de negocieri. Păi și dacă știau asta de la început, de ce nu au ieșit din sală? De ce au acceptat amendamente de la alte partide și au negociat pentru alte amendamente ale lor, dacă știau că au un punct pe care nu se vor înțelege cu liberalii sub nicio formă. Doar pentru spectacol?

Un alt semn al nehotărârii și haosului din USR-PLUS a putut fi zărit în aceeași ședință, în momentele în care, prezentă acolo, șefa organizației, Cosette Chichirău, poate fi văzută, pe înregistrare, cum dezbate cu consilierii locali ai alianței, în condițiile în care aceștia erau gata să voteze bugetul, iar apoi au renunțat.

Deși inculparea lui Mihai Chirica și Costel Alexe pare mană cerească pentru USR-PLUS, realitatea electorală locală actuală arată altfel.

În absența unor alegeri locale anticipate care e greu de crezut că vor aduce o majoritate clară pentru vreun partid sau altul, liberalii și USR-PLUS sunt condamnați să guverneze împreună. Problema e că par să nu reușească prea bine nici la Guvern, nici la Primăria București, nici pe la sectoare, nici la Timișoara, pe nicăieri. Iar de plătit, ca de fiecare dată, plătim tot noi. În cazul de față, noi, ieșenii. Că așa-i în politică.

Într-un punct de vedere transmis reporterului Libertatea, Cosette Chichirău a precizat că intervenția ei în rândul consilierilor USRPLUS în timp ședinței a fost pentru a decide dacă să părăsească sau nu sala, și nu pentru a-i convinge pe aceștia să voteze împotriva bugetului.

Fotografii colaj: Hepta

Urmărește-ne pe Google News