ComenteazăTotuși, scăderea de 7,1% este vestea bună în această afacere. În ciuda situației critice în care au fost editorii, două luni de carantină, în care librăriile au fost închise (proastă decizie a autorităților!), anularea târgurilor de carte tradiționale (Gaudeamus și Bookfest) și a blocajelor financiare, pentru că librarii au suspendat la un moment dat plățile către editori, afacerile totale au scăzut cu doar 7,1% față de 2019.
Este o notă foarte bună pentru editorii care s-au descurcat singuri, fără ajutorul guvernului sau al Ministerului Culturii și pentru românii care mai cumpără cărți.
După spaima și blocajele din 2020, fără niciun sprijin instituțional, scăderea de 7,1% este de-a dreptul eroică pentru condiția cărții în România. Orizontul de așteptare pentru contracția pieței editoriale, înainte de apariția bilanțurilor contabile de la Ministerul Finanțelor Publice, era situat la peste 20%. Dar vânzările de carte din librăriile închise și restricționate au fost compensate de comenzile online.
În fapt, numărul cumpărătorilor de carte s-a menținut la nivelul anului 2019, numai că modalitatea de achiziție s-a schimbat: plata cu cardul pe online. Scăderea de 7% reprezintă o stagnare a pieței editoriale – ca să ne exprimăm în spiritul optimist al premierului Florin Cîțu, când anunță entuziasmat o creștere cât de mică a PIB-ului României.
Din fericire, pandemia din 2020 n-a lovit atât de puternic piața editorială, spre deosebire de criza economică din 2009-2010, care aproape a secat-o de resurse. Abia în 2019, vânzările de carte din România au reușit să atingă nivelul din 2008. Dar vechii editori din România, în 30 de ani de piață liberă, au învățat să înfrunte crizele de orice fel.
Profitul net al celor 70 de edituri, calculat pe baza bilanțurilor din 2020, depuse la Ministerul Finanțelor Publice, s-a ridicat la 11,58 de milioane de euro, la nivelul anului 2019 (creștere ușoară de 0,6%). Asta nu înseamnă că cei 70 de editori au stat călare pe un sac burdușit cu bani. Sunt bilanțuri contabile raportate de editori, dar blocajele financiare sunt mari, iar facturile neîncasate și întârzierile de plăți au împins unele edituri să-și desfășoare activitatea de azi pe mâine.
Comparând mere cu pere
Cu riscul de a compara „mere cu pere”, să notăm că cele trei mari companii care operează cele mai mari televiziuni comerciale din România – PRO TV, Antena TV Group și Dogan Media (Kanal D) – au raportat în total o cifră de afaceri de 313 milioane de euro. De 3,7 ori mai mare decât cifra celor 70 de edituri. Profitul net raportat de PRO TV SRL, care operează licențele a cinci televiziuni din grupul PRO TV, 51,5 milioane de euro, a fost mai mare de 4,4 ori decât profitul total al celor 70 de edituri. Ratingul deține puterea în România, cartea aflându-se undeva în afara listei de priorități, de nevoi, de interese pentru poporul consumator. Ca o ironie, nu există știri sau emisiuni despre carte în grilele celor trei televiziuni.
Ministerul Culturii n-a sprijinit deloc piața de carte în 2020. Toate solicitările breslei înaintate în cursul anului către minister au rămas fără reacție, fără răspuns, niște litere moarte. Guvernul ar fi putut să ofere profesorilor, studenților și elevilor niște vouchere pentru achiziția de carte, să finanțeze bibliotecile pentru achiziția de carte direct de la edituri sau să implementeze rapid și eficient ajutoarele din „Măsura 2” și „Măsura 3”. Nu s-a întâmplat nimic.
Nu l-am auzit pe Bogdan Gheorghiu, ministrul culturii, vorbind despre starea pieței editoriale. În schimb, ministrul Gheorghiu și colega sa de partid Alina Gorghiu au inițiat un proiect de lege, care deja a trecut de Camera Deputaților, prin care se instituie, între 6 și 31 decembrie, perioada oficială a sărbătoririi colindului românesc.
Este o inițiativă populistă, caraghioasă, care se pretinde a fi patriotică, o dovadă că mințile celor doi politicieni liberali au rămas la nivelul festivalului de îndobitocire „Cântarea României”.
Este evident pentru ministrul Bogdan Gheorghiu că habar n-are ce înseamnă cultura scrisă pentru viața unui popor. În loc să inițieze măsuri concrete pentru încurajarea producției de carte, a distribuției, a achizițiilor de carte de către biblioteci, ministrul propune o vrăjeală festivistă, atât îl duce mintea!
Ar merita ca la următorul târg de carte, când se va organiza fără restricții, să fie declarat de industria editorială drept „persona non grata” și să fie trimis la… colindat. Mai mult, același regim să fie aplicat tuturor politicienilor, din prezent și din trecut, care au dat dovadă de o crasă indiferență și un dispreț față de cultura scrisă a românilor. (Nu este o instigare la violență!) Pentru ca astfel de târguri de carte să nu mai reprezinte o „baie de mulțime” pentru Iohannis, Orban și alți „iubitori ai cărților”.
Top 10 edituri în cifre de afaceri
Să ne întoarcem la cifrele anului 2020 și să notăm primele 10 edituri care au raportat cele mai mari cifre de afaceri:
Grup Editorial Litera – 16,2 milioane de euro, scădere de 12,6% față de 2019
Art Klett – 5,9 milioane de euro, creștere de 8% față de 2019
Polirom – 5,8 milioane de euro (-11%)
Editura Trei – 4,2 milioane de euro (-3%)
Humanitas – 3,76 de milioane de euro (-7,8%)
Paralela 45 – 3,73 de milioane de euro (-11,4%)
Curtea Veche Publishing – 3,3 milioane de euro (+1%)
Booklet – 3,01 milioane de euro (-10,4%)
Didactica Publishing House – 2,9 milioane de euro (+5,1%)
RAO – 2,7 milioane de euro (+0,1%)
Anul pandemic 2020 a confirmat că editorii români pot să trăiască și fără „colindele” ministrului culturii.
Foto: Shutterstock