Or, n-o să vă vină să credeți, asta e anticonstituțional. Nu e constituțional să-mi impui să nu critic o instituție militară precum NATO, așa cum nu e constituțional să-mi impui să vorbesc de bine UE și să-mi exprim doar dorința de a fi în UE. Nu sunt jurist, am doar o intervenție cetățenească normală: aderarea la NATO și UE a fost democratică, dar o opinie față de aceste organizații este (sau era) garantată chiar de Constituția României (ca să nu mai zic că chiar de UE și NATO ar trebui să fie garantate, că de aceea, cel puțin teoretic, ne-am dorit să facem parte din ele).

Aici nu e vorba de Șoșoacă. Șoșoacă a făcut un circ indigest din tot și toate. Până la un punct mi s-a părut un fel de marionetă a serviciilor care compromite tot felul de cauze cu posibil risc.

Adică: nu ești de acord cu susținerea necondiționată a Ucrainei sau cu posibila implicare a României într-un război? Atunci lasă că te facem șoșocist! Nu ești de acord cu ce face armata israeliană în Gaza, unde zeci de mii de civili au fost omorâți? Atunci ești șoșocist. Practic, Șoșoacă făcea treaba unor instituții ale statului care nu voiau discuții pe bune în mediul românesc: au fost proteste studențești împotriva măcelului din Gaza, dar Șoșoacă a fost difuzată la știri de un milion de ori mai mult decât aceștia care măcar articulau critici coerente, nu antisemitisme de doi bani.

Șoșoacă e antisemită, iar ca totul să fie fără niciun dubiu a mai urlat o dată sâmbătă după „căpitan”, „legionari” și împotriva „jidanilor”. Dacă Curtea Constituțională desprindea din contestațiile făcute acuzația de antisemitism și o judeca, acest articol n-ar mai fi fost scris. Numai că în România se spun multe prostii antisemite și nu știu câte or fi fost amendate sau pedepsite.

Șoșoacă are un discurs de extremă dreapta și cu asta compromite și cauzele celelalte pe care le susține. Dar pentru că ea e antisemită, n-ar trebui să se înțeleagă că temele importante pe care le atinge și le mânjește n-ar trebui discutate. Din păcate, nuanțele la noi în spațiul public sunt fix zero: nu mai departe de săptămâna trecută, C.T. Popescu zicea despre Țiriac că e filorus (ba chiar insinua ceva legat de servicii secrete rusești, n-am înțeles exact ce) doar pentru că Țiriac a zis că nu i-ar plăcea să ne implicăm în război.

În România nu e dezbatere. Dreptatea e doar de partea armatei israeliene și a aliatului nostru strategic și gata, am încheiat discuția. La fel cu războiul Ucraina-Rusia. Da, Rusia a comis un abuz. Războiul ne-a băgat pe toți în cofă economică, mai ales prin tăierea robinetului de energie ieftină pentru inima industrială a Europei, Germania. Nu pot să discut despre cât mai încurajăm războiul și nu forțăm o pace? Dacă discut despre asta sunt anti-NATO, după unii judecători sunt împotriva Constituției chiar! Dacă mă întreb de ce au fost aruncate în aer conducte de pe teritoriul european de către forțe cu care suntem aliați, iar sunt, se pare, anticonstituțional. Nu mai zic dacă afirm că n-aveam ce căuta în Irak sau Afganistan cu forțe armate (pot înțelege decizia strategică, dar pot să nu aprob justificarea morală).

Iată un pasaj din motivația CCR:

„Declarațiile publice, luările de poziții și exprimarea unor convingeri în contradicție cu valorile constituționale și cu exigențele unei societăți democratice, coroborate cu participarea la anumite evenimente publice sunt temeiuri suficiente pentru a indica faptul că doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă, în calitate de candidat la funcția de președinte al României, pune la îndoială și desconsideră obligația de respectare a Constituției prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanții esențiale ale valorilor și opțiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al UE și al NATO”.

Îmi pare rău, dar e un text scris parcă de vreo cătană obosită de la vreuna din miile de sinecuri SRI sau servicii militare. Despre intervenționismul SRI în zona judecătorească știm deja, știm și că a fost acuzat pe față de un fost judecător al CCR, Daniel Morar. Avem tot dreptul să bănuim că ceva asemănător se poate să se fi întâmplat și aici. Pentru că acestea sunt tipice argumente cu care ni s-au bruiat toate căile de dezbatere: nu poți să zici aia pentru că e partener strategic, nu poți să te întrebi unde-s banii ăia mulți cheltuiți pe armament pentru că ești prorus etc. Ăsta e sereism la fără frecvență.

În contestația doamnei Bellantoni, cea luată în considerare de CCR, se fac referiri generale la antisemitism, dar într-un mod haotic, preluat și de CCR: se amestecă prorusismul cu antisemitismul. Bellantoni, mai mult, acuză că Șoșoacă a făcut parte din AUR numit „antisemit și de extremă dreaptă”. Că AUR e plin de admiratori ai Gărzii de Fier și că are membri cu discurs antisemit știm – dar mai știm că AUR a fost „uns” ca partid acceptabil de trimișii guvernului Netanyahu prin întâlniri oficiale, o decizie cel puțin discutabilă, care ne arată și ce înțelege Netanyahu prin „antisemitism”.

Că e plin spațiul public, ba chiar librăriile, de cărți și ode aduse fie fascismului românesc, fie lui Antonescu și asta e adevărat, iar instituțiile care ar trebui să-l combată stau și pierd vremea. Justiția la noi funcționează numai dacă o trezești cu urlete la televizor.

În vremurile astea tulburi, lucrurile se amestecă. Premierul israelian Netanyahu a impus prin propagandă globală aplicarea etichetei de „antisemit” celor care se opun politicilor lui, ceea ce e complet inacceptabil. Uneori, istoria e făcută să fie mototolită și făcută praf de astfel de personaje. Tot așa, nu poți acuza de antisemitism alandala, la pachet cu antirusism, măcar pentru simplul fapt că Uniunea Sovietică a avut rol foarte important în înfrângerea nazismului german (știu, și asta este sub „revizie” acum, chiar și sub revizia lui Putin, dar faptul că armatele URSS, SUA, Anglia, aliate și cu noi, după ce am înaintat în Rusia aliați cu naziștii, au eliberat Europa de nazism sper să nu fie vreodată contestabil).

CCR preia confuziile lui Bellantoni și le amestecă într-o singură frază:

„Curtea observă că nu este vorba despre o dezbatere sau schimb de opinii ori relevarea unei viziuni politice cu privire la parcursul democratic al României sau despre luări de poziții cu caracter electoral, ci despre promovarea unui discurs constant antidemocratic și antisemit de către doamna Diana Iovanovici Șoșoacă și despre o conduită sistematică, persistentă și îndelungată menită să afecteze fundamentele constituționale ale statului român și ale garanțiilor acesteia, respectiv apartenența României la structurile euroatlantice”.

Antisemitism și anti-NATO într-o singură frază înseamnă o echivalare nepermisă. Antisemitismul e un comportament inacceptabil și ilegal. Să ai opinii chiar pro-Rusia sau anti-NATO e legal.

Nu toți cei care ne mai punem întrebări, investigăm chestiuni pe care lumea le crede de la sine înțelese, precum sentimentul românesc al ființei NATO, suntem Șoșoacă. Curtea Constituțională, printr-o motivație violent amatoristică, ne-a făcut pe toți Șoșoacă, pe toți aceia care mai vrem să gândim și contracurent, mai vrem și dezbateri pe bune, nu discuții de tip Prelipceanu-Radu Tudor.

Discuția despre cine profită e inutilă. PSD ar fi cel care profită, dar sentimentul dat publicului de CCR e unul antisistem, sentiment care poate încuraja mai ales abținerea de la vot. În încheiere, fac ceva ce nu credeam să apuc: vă recomand o foarte bună analiză a acestei motivații CCR făcută de Mircea Badea. În multe n-am fost de acord de-a lungul vremii, în cazul ăsta suntem în aceeași barcă: înspăimântați de ce-au putut judecătorii CCR să scrie și să semneze. Nu înseamnă că eu sau Badea ne-am schimbat opiniile, ci că opinii ca ale noastre și ale multor altora, nici măcar radicale, încet-încet par să fie scoase în afara legii fundamentale.

Urmărește-ne pe Google News