3 comentariiDezbaterile din prime-time pe acest subiect sunt niște mostre de populism combinate cu servicii de expunere pentru demnitarii politici, în special pentru cei de la PSD. De exemplu, Marius Budăi, ministrul muncii, pare că deține un abonament pentru aparițiile la România TV, mai scump decât unul la o sală de fitness.
Un asemenea subiect, tocat în fiecare seară cu tenacitate, are urmări directe în sondajele de audiență: se consolidează fidelitatea telespectatorilor cu vârste ridicate, care devin prizonierii telecomenzii, deși aceștia nu află lucruri relevante în bulibășeala dezbaterilor. Pentru că, vreau să fie clar, nimeni cu contestă dreptul televiziunilor sau al pensionarilor de a informa/de a fi informați pe un asemenea subiect important.
Însă prin aceste televiziuni se întrețin niște promisiuni: mărirea pensiilor. Important este că „se abordează” un subiect de interes național, se vorbește în voie și se face rating: obiectiv atins! Nu este o practică nouă pentru televiziunile de știri: populismul face victime mai cu seamă în rândul telespectatorilor bătrâni.
De ani buni, televiziunile de știri și-au fidelizat audiența ieșită la pensie. Avem de-a face cu niște televiziuni transformate în niște „centre de geriatrie”. Numai că acestea întrețin și „îngrijesc” iluziile pensionarilor. Sondajele de audiență confirmă această situație.
În perioada 1 octombrie – 14 noiembrie 2022, audiența medie a televiziunii România TV, în prime-time (orele 19.00 – 0.00), a fost de 363.000 de telespectatori pe minut la nivel național, cea mai mare de pe nișa știrilor TV, conform măsurătorilor companiei Kantar Media. 63,1% din această audiență a fost reprezentată de persoane cu vârste de peste 65 de ani. Este cea mai mare pondere procentuală dintre toate televiziunile de știri.
Al doilea segment dur de telespectatori de la România TV este cel cu vârste între 55 și 64 de ani: 17,7%. Așadar, 80,8% din audiența națională a televiziunii este formată din oameni de peste 55 de ani. Persoanele cu studii superioare la România TV sunt în proporție de 23,2%, cel mai mic procent de pe nișa știrilor TV. În schimb, 29% sunt telespectatorii cu studii primare, cea mai mare pondere de pe acest segment.
Rebranduirea Antena 3 nu schimbă profilul audienței
Prima lună și jumătate a asocierii Antena 3 cu CNN n-a produs o modificare a profilului telespectatorilor pentru televiziunea Antena 3 CNN. (Poate ne grăbim cu această constatare. Să fi lăsat să mai treacă niște luni bune?) În perioada analizată, ratingul mediu al Antenei 3 CNN a fost 248.000 de telespectatori pe minut, în prime time, la nivel național, din care 58,3% au fost persoane cu vârste de peste 65 de ani, al doilea procent ca mărime de pe nișa știrilor. Telespectatorii cu vârste de peste 55 de ani dețin o pondere de 74,8%.
Spre deosebire de rivala sa (România TV), Antena 3 CNN are o cotă mai mare a publicului cu studii superioare: 30,7%, a treia după Digi24 (46%) și B1 TV (44,2%).
Digi24 a intrat cu precauție pe terenul populismului. Deși are al treilea rating în prime time la nivel național, 101.000 de telespectatori pe minut, se află la mare distanță de România TV și Antena 3 CNN. Se poate lăuda, totuși, cu cel mai tânăr public dintre televiziunile de știri. De exemplu, are o pondere de 18,8% a telespectatorilor maturi, cu vârste între 35 și 44 de ani, în timp ce România TV are 4,1% și Antena 3 CNN, 3,3%. Segmentul de peste 65 de ani este cel mai redus pe nișa pe care activează: 37,6%.
Trei sferturi din audiența Realitatea Plus, vârstă de 55+
Mai mult de jumătate din audiența televiziunii Realitatea Plus (95.000 de telespectatori pe minut) este formată din persoane cu vârste de peste 65 de ani: 51,8%. Este a treia televiziune cu cei mai mulți pensionari pe nișa știrilor, oameni care suportă tiradele populiste și bombastice ale moderatoarei Alexandra Păcuraru (emisiunea „Legile puterii”). Peste trei sferturi din audiența acestei televiziuni (77%) este reprezentată de telespectatori cu vârste de peste 55 de ani.
Aducerea lui Robert Turcescu în prime-time la televiziunea B1 TV (cu emisiunea „Sub semnul întrebării”) nu a revigorat audiența acestei televiziuni. Robert Turcescu a adoptat nefericitul obicei să zbiere când se enervează, parcă ar vrea să depășească decibelii emiși de Victor Ciutacu la România TV. (Era mai interesant de urmărit, în anii din urmă, la „Bila albă, bila neagră”.) B1 TV a avut o medie de doar 40.000 de telespectatori pe minut la nivel național, dar se poate lăuda cu un public educat (44% – studii superioare) și cu o pondere ceva mai mică a persoanelor cu vârste de peste 55 de ani: 66,6%.
La cele cinci televiziuni de știri trecute în revistă, consumul (pe telecomandă) al tinerilor este infim. Practic, pentru tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani, aceste programe sunt nefrecventabile/inexistente: România TV (pondere de 1% din audiență), Antena 3 CNN (1,1%), Digi24 (0,6%), România Plus (1,9%) și B1 TV (0,6%).
Problema TVR e ratingul
Publicul televiziunii publice TVR 1 se poziționează între audiența îmbătrânită de pe nișa știrilor și audiența comercială ale celor trei mari televiziuni – PRO TV, Antena 1 și Kanal D. Aproximativ 46,5% sunt persoane cu vârste de peste 65 de ani și 4,2% sunt telespectatori între 25 și 34 de ani, mult mai mare decât cotele televiziunilor de știri.
Problema TVR 1 în prime time rămâne ratingul. În perioada analizată, ratingul TVR 1 a fost de 93.000 de telespectatori pe minut. Introducerea în prime-time a programului „Câștigă România!”, cu Virgil Ianțu, n-a mișcat sondajele de audiență. Asta în timp ce ratingurile televiziunilor comerciale au fost:
- PRO TV – 1.189.000 de telespectatori pe minut,
- Antena 1 – 936.000 de telespectatori pe minut,
- Kanal D – 843.000 de telespectatori pe minut.
Astfel, PRO TV a avut un rating de 12,7 ori mai mare decât TVR 1. Să mai notăm că cele trei televiziuni comerciale – PRO TV, Antena 1 și Kanal D – au avut o cotă cumulată de piață de 46,2%. Altfel spus, 46,2% dintre românii care s-au uitat la televizor, în perioada 1 octombrie – 14 noiembrie 2022, au urmărit una dintre cele trei televiziuni din cele 82 de stații TV monitorizate de Kantar Media. Aproape jumătate din consumul TV (pe telecomandă) este controlat de aceste trei televiziuni.
Totuși, deși au un public mult mai tânăr decât cel de pe nișa știrilor TV, aceste televiziuni comerciale au o problemă: sunt ocolite de telespectatorii cu studii superioare. Astfel, ponderea publicului cu studii înalte din audiența fiecărei stații se prezintă astfel: PRO TV (19,5%), Antena 1 (20%) și Kanal D (13,8%).
Asta înseamnă că românii cu studii nu prea agreează divertismentul și filmele difuzate de greii televiziunii din România.
Se constată o polarizare a publicului care operează telecomanda: seniorii se îngrămădesc la televiziunile de știri, în așteptarea „creșterilor de pensii”, în timp ce românii în floarea tinereții și cu studii medii preferă divertismentul comercial. Distracția continuă.