Cum s-a sfârșit pentru liberali prima alianță cu „ciuma roșie” fesenistă/pesedistă. Remember 1991

Pe scurt, în 25 septembrie 1991, nemulțumiți de deciziile guvernului Roman, ortacii lui Miron Cozma, împinși de la spate de securiști (schemă verificată și în mineriada din 13-15 iunie 1990), au venit la București și au luat cu asalt instituțiile statului. Dacă în iunie 1990, minerii au fost aduși în Capitală cu complicitatea Puterii pentru a distruge Opoziția, de această dată a avut loc o reglare de conturi între securiștii vechi și cei noi, între promoscoviții lui Ion Iliescu și așa-zișii reformiști grupați în jurul lui Petre Roman.

Istoria acelui eveniment nu s-a descifrat în totalitate încă, însă dovada faptului că a existat o luptă în interiorul Puterii a fost evidentă în momentul în care, la plecarea de la Palatul Victoria, Petre Roman a declarat: „Credem că la SRI ar trebui să fie o persoană autentic democratică”.

Dar nu frustrările idolului de la APACA din 1991 sunt subiectul nostru, ci, în special, ceea ce a urmat după mineriadă din punct de vedere politic.

Recomandări

Planul „machiavelic” aplicat de un mecanic auto pentru a domina o femeie. Victima: „Mă duc şi mă omor, sincer, că nu mai pot”

Desemnat premier de Ion Iliescu, tânărul tehnocrat/ fesenist Theodor Stolojan a demarat negocierile pentru formarea unui nou guvern. Împins de la spate de egoul său fără margini, bine „sfătuit” de câțiva  SRI-iști infiltrați în jurul său sau colaboratori ai Securității din PNL (precum Constantin Bălăceanu-Stolnici și Mircea Ionescu Quintus, ambii declarați de CNSAS drept colaboratori ai fostei Securități), liderul formațiunii, Radu Câmpeanu, a decis să intre în guvern alături de FSN, urmașul politic al PCR.

A obținut două ministere și mai multe funcții de secretar de stat. Intrat la guvernare alături de „ciuma roșie”, PNL avea să părăsească Convenția Democrată în aprilie 1992 și să participe la alegeri pe liste proprii. Rezultatul? Un eșec lamentabil, PNL a rămas în afara Parlamentului și a intrat într-o perioadă de criză și de fragmentare politică.

Din această bucată de istorie a PNL, actuala conducere a partidului nu a tras nicio învățătură. E și greu, având în vedere că o parte dintre liberalii contemporani au sorginte fesenistă (vezi ex-PDL-iștii Vasile Blaga, Emil Boc, Lucian Bode) sau n-au nimic de-a face cu liberalismul (precum Nicolae Ciucă).

Recomandări

Cea mai dură critică a taxelor vamale anunțate de Trump: „Ziua ruinei! În materie de economie, afirmațiile lui Trump sunt o prostie totală”

Așa că nu va fi nicio mirare dacă la parlamentarele din decembrie, PNL o să aibă un rezultat sub așteptări, atingerea „ciumei roșii” prin coabitarea la guvernare cu PSD-ul lui Marcel Ciolacu fiind, la fel ca în 1991, un motiv determinant pentru votanții de dreapta să evite săgeata liberală.

Fotografii: Agerpres, Hepta

Urmărește-ne pe Google News