Uitați-vă la un om care vă bagă în cutia poștală un pliant de campanie electorală. Priviți-l în ochi. Uitați-vă la el în parc, când sunteți trași de mânecă și ademenit cu postere colorate, că el ar putea fi criminalul moral al tragediei care vine. Și în România, tragediile sunt deja fenomene meteo obișnuite.
Omul ăla, sugrumat de o pancartă cu sloganuri, el, supusul absolut, s-ar putea ca, după alegeri, să fie răsplătit cu o funcție de directoraș la o regie autonomă, la un spital. Din cauza lui, în loc să fie salvați, oamenii vor arde precum paiele, ca la Piatra Neamț.
Guvernanții de azi ne mint cu rânjetul hilar că nu mai există numiri politice. De 30 de ani e doar același iepure din joben. E doar mai gras și mai șmecherește de ascuns.
Vreți o știre foarte probabilă din viitor? Nu e incendiul de la Maternitatea Giulești, nu e nici de la Colectiv, nici de la Piatra Neamț, nu e strigătul Alexandrei la 112, nu e motociclistul, nu e, nu e etc. Oricum, toate astea sunt scrum, degeaba.
Un camion plin de doze de vaccin anti-COVID s-a prăbușit într-o râpă adâncă de 15 metri, pe un drum surpat și nesemnalizat. Din primele cercetări, se pare că șoferul făcea un live pe Facebook, pe ritmul celei mai noi manele: „Ooo, vaccinul a sosit/Zile de la mine am iarăși de dăruit!”.
Dozele, care trebuiau să ajungă la cadrele medicale din prima linie ale unui spital suport COVID-19 cu infecții nosocomiale zero declarate, au fost furate. Principalul suspect este șoferul unui camion cu lemne furate și care, se pare, a reușit să păcălească filtrele, căci fiind mână în mână cu autoritățile locale, acesta avea liberă trecere. Poliția nu a oferit încă declarații oficiale, dar ministrul de interne, aflat la un târg de haine de piele, promite că făptașii vor fi prinși în cel mai scurt timp. Directorul spitalului numit politic dă vina pe un complot al adversarilor politici.
E o știre foarte probabilă în România de azi?
Dacă tot suntem chemați la vot cu masca, cu viziera pe față, cu frica pentru părinți și bunici, poate că e timpul să apăsăm bine pe tușul ăla, de-l ia mama naibii. Timp de 30 de ani ne-a tremurat mâna în cabina de vot și ne-am trezit că fiecare promisiune din campania electorală era, de fapt, doar preludiul unei tragedii.