Nu, nevoia urgentă a voastră nu este de mai mulți membri. E ca și cum tu ai fi în risc să mori de sete și ți-ai cheltui banii pe niște ochelari de soare șmecheri. Sigur, soarele este o problemă pentru deshidratare, dar ochelarii nu te vor ajuta prea mult la sete.
Nici plângăceala despre cât de nenorociți și nemernici au fost cei cu care ați fost la guvernare nu e o soluție. Nu de alta, dar tot voi picați prost: fie nu ați știut că sunt nemernici, fie v-ați crezut prea deștepți și capabili să gestionați nemernicia lor. În ambele cazuri, ați greșit grav și ați dovedit că sunteți ageamii politic.
Partidul are probleme serioase și a le ascunde sub preș nu ajută pe nimeni cu nimic. Comunicarea rămâne catastrofală și deloc inspirată, iar accesul la televiziuni nu ar ajuta prea mult. Chiar din contră. Susținătorii partidului au nevoie să audă foarte clar care sunt planurile voastre și cum ar putea să ajute.
Ce s-a întâmplat recent cu nominalizarea la ICR este încă o dovadă de decizii proaste menite să consolideze metoda autobuzului, adică votatul în bloc pe listele indicate de șefime și adesea fără nicio legătură cu meritocrația. O confirmare a faptului că tabăra Barna a decis să îi arate domnului Cioloș cine conduce partidul și a călcat scurt în picioare toate declarațiile din trecut despre meritocrație.
Biroul Național a propus un om loial, dar cel mult mediocru profesional pentru funcția de șef la ICR – George Pleșu. A fost preferat într-o competiție cu un om remarcabil, cu un CV impecabil, dar critic cu deciziile tâmpite ale partidului – Ciprian Mihali. Culmea este că decizia asta a fost luată în condițiile în care evident șansele numirii cuiva din partea USR la ICR erau practic zero.
Tu, dragă USR, ai nevoie să ne recâștigi încrederea și să faci lucruri care să ne dovedească că sunteți altfel decât celelalte partide. Că faceți lucruri pentru a ajuta cât mai mulți, și nu pentru „binele partidului”. Că aveți curaj și coloană vertebrală, și nu că sunteți capabili să fiți victime.
Dacă continuați pe direcția asta, va fi nevoie de o nouă mișcare politică. În condițiile în care majoritatea cetățenilor au mai degrabă încredere în urmașele mamei Omida decât în politică, practic va fi nevoie ca oamenii care vor începe această mișcare să fie independenți și neșantajabili.
Un trecut profesional transparent și realizări pe cât posibil excepționale ar fi, de asemenea, lucruri necesare pentru succesul lor. Toți acești oameni ar trebui să reprezinte comunităților alegătorilor lor și să fie direct responsabili în fața acestora.
Un statut și un regulament al acestei mișcări care să prevină orice posibilitate ca oportuniști să ajungă în funcții de conducere, precum și un mecanism de evitare a smintirii aduse de putere sunt și ele necesare.
Înlocuirea șefului mesianic, a tartorului de partid, a baronilor cu echipe de oameni capabili să își vadă greșelile și să le remedieze, oameni bucuroși să aducă lângă ei persoane mai competente, sunt alte lucruri de care vor avea nevoie. Oameni care nu își doresc o carieră politică, ci doar își doresc să fie un instrument pentru schimbarea de care avem mare nevoie pentru a stopa migrarea masivă.
Scopul unei platforme politice a independenților ar trebui să fie reforma partidelor actuale. Nu să intre la guvernare. Patru ani de mandat vor fi folosiți de viitori parlamentari și oamenii interesați de politică din jurul lor pentru a învăța și a se pregăti pentru o probabilă guvernare și pentru a pune la punct viitoarele partide, preferabil de centru-stânga și centru-dreapta, capabile să modifice în bine standardele catastrofale ale clasei noastre politice actuale.
O limită de două mandate ale parlamentarilor și un management foarte bun al resurselor umane, care să permită o carieră în folosul public al celor mai buni oameni, indiferent dacă sunt înrolați politic sau nu, și revenirea cu succes în sectorul privat sau public al politicienilor voștri vor da încredere nu numai alegătorilor, dar și membrilor partidului, că o asemenea platformă nu are scopul de a-și îmbogăți elitele sau de a le aduce glorie celor care vor reprezenta politic această mișcare.
Un comitet director independent, format din oameni cu experiență, fără ambiții politice și apoi din foști politicieni ar trebui să funcționeze ca un mecanism critic al platformei și ar reduce dramatic greșelile pe care partidele noi par să fie blestemate a le repeta.
Da, știu că toate cele de mai sus par niște visuri. Toate însă sunt lucruri care au fost discutate la începutul implicării politice a multora dintre liderii actuali ai USR. Știu asta pentru că am fost acolo.
Sper din toată inima să nu fie nevoie de un alt partid care să facă ceea ce voi promiteați că veți face. Dar speranța asta pare din ce în ce mai prostească.