De ce e Andrew Tate atât de popular și ce spune asta despre societate. Un elev de 13 ani mi-a rezumat toată filosofia

Tabloidizarea extremă a imaginii elitelor nu ne arată decât indecența inegalității economice. Săracii nici nu mai înțeleg bine cum sunt exploatați și atunci li se oferă credințe tabloidale. Elon Musk sau Zuckerberg sau Bezos au ajuns niște „tabloizi” ei înșiși. Tabloidul e prima etapă a distrugerii democrației. E de ajuns să te uiți la profilurile unor dictatori din istorie și vei vedea că tocmai bufoneria și glumele nesărate i-au însoțit în marșurile victorioase. Când vezi hlizeală isterică, răutățile rânjite ale rețelelor de socializare, nu poți să nu te gândești la o cruzime care pregătește pârlirea oricărei formă de democrație.

Frații Tate au fost priviți ca un mister tocmai de aceia care, după ce nu sunt atenți la realități ani de zile, se trezesc că s-a schimbat totul și pe ei nu i-a anunțat nimeni. Tate e TikTok și Twitter. De pe ultima a fost scos o perioadă. Pe TikTok a zburdat, nu l-a împiedicat nimeni să facă un soi de filozofie DanaBudeanu-Schopenhauer: cel mai puternic supraviețuiește, femeia mai trebuie și bătută și alte prostii nocive. 

Știu că, novice fiind în TikTok, oricum eram șocat de gradul de reacționarism și conservatorism de pe rețea. TikTok era plin de vedete interlope, de boi care promovau filozofii masculiniste, de bullying etc. Tate nu era decât unul din miile de personaje care promovau realizarea în viață în stil interlop. Și TikTok a fost prima rețea socială care a prins la mase în România. Restul rețelelor, Facebook, cu extensia narcisistă, Instagram, au atins mereu doar o parte din public, din simplul motiv că acum 5-10 ani încă nu toate lumea avea smartphone. De aceea acum 10-15 ani puteai face numai politică de dreapta liberală pe Facebook. Acum extrema dreaptă câștigă teren fix cu aceleași instrumente. Populismul liberal a fost înlocuit (ba chiar în unele locuri s-a transformat încet) cu populism naționalist sau xenofob pentru că s-a mărit publicul și pentru că publicul „neacoperit” era de fapt neacoperit și ideologic, și social – nimănui nu-i pasă de ei de decenii. 

Recomandări

Cum a ajuns în faliment o fabrică veche de 100 de ani, care putea produce 10 milioane de perechi de șosete pe an. „Era o activitate uriașă, în trei schimburi”

Am văzut că Tate era omniprezent pe TikTok, sute de pagini dedicate, împinse în față de reclame cumpărate. Îl blocai acum și peste două secunde apărea iar. Am făcut un experiment și am blocat cam 100 de conturi care îl promovau pe Tate. Nu s-a simțit nimic, pagina „for you” îmi împingea în continuare Tate, fără probleme. 

Mesajele acestor Tate cuprindeau „tot ce e interzis”. De fapt, acest interzis era alcătuit din mesaje foarte populare, dar devenite profund incorecte, la adresa femeilor, în special. O filozofie de pește libidinos, amestecată cu autoritarism financiar. În plus, promova o poveste despre o Românie ca o junglă unde puteai face orice. După cum arată până acum dosarul, cu trafic de carne vie, viol și alte capete de acuzare, se pare că a putut face chiar orice până la un punct. 

Însă ce e mai interesant e la ce public a prins acest mesaj. Nicio surpriză, la publicul căruia i se taie devreme contactul cu școala, educația, cu societatea chiar. Pentru că un stat ca al nostru și-a luat mâna de pe cetățeni crud și indiferent, normal că filozofia de bază a societății noastre a devenit un individualism feroce, crud față de cei slabi, și o promovare a vânzării femeii/copiilor ca o formă normală de îmbogățire. Nu e filozofie a săracilor, e filosofia bogaților aplicată la cei care nu înțeleg cum funcționează capitalismul, altfel decât prin vânzarea a absolut tot ce prinzi prin preajmă. 

Recomandări

Vladimir Putin refuză armistițiul și pune condiții pentru pace: „Există nuanțe”

O analiză World Vision România a publicului lui Tate aduce în față niște afirmații interesante sau interesant de combătut. Ei compară lipsa de viitor, de aspirații ale tinerilor din mediul rural, defavorizați, și îi văd ca victime sigure pentru diverși guru ai internetului precum Tate care, cu bani suficienți, pot să le cumpere rapid atenția prin misoginie și cruzime.

Replica unui elev

Suntem de acord până într-un punct. Că acei tineri care visează de la 12-13 ani să iasă din școală, să facă munca cu ziua și să fie „pe picioarele lor” sunt vulnerabili mai departe la o filozofie dură. Dar ei nu fac altceva decât să ia duritatea din viața lor de zi cu zi, să o compare cu tâmpeniile debitate de Tate și, da!, să descopere că cele două filozofii seamănă. Societatea care i-a băgat în corzi seamănă cu Tate cel acuzat de viol. Trebuie să-i faci pe alții să sufere ca „să te ridici”. Iar suferința femeii ar fi o chestie neglijabilă pentru că „ele oricum sunt făcute să sufere”. „Lor oricum le place să fie date la produs”, mi-a explicat un elev de 13 ani, anul trecut, mare fan Tate și el.

Însă am întâlnit același discurs violent și la tineri deloc defavorizați de soartă: superurbani, din familii cu venituri peste medie. Pentru aceștia, Tate e și mai mult: e confirmarea că dacă ai ceva bani trebuie să-i folosești pentru a călca tot restul în picioare. 

Recomandări

Lupta pentru supraviețuire a femeilor în România comunistă, când produsele pentru igienă intimă sau contraceptivele erau rarități: „Mai foloseam cârpe, dar de multe ori nu aveam din ce rupe”

De aceea făceam comparația cu miliardarii ăia „buni și curați”, Musk sau Bezos. Pentru că Tate e varianta interlopă a filozofiei lor. Însă dacă masele încep să pună botul la filozofii stupide, protofasciste și autodistructive, asta nu înseamnă că nu există o cauză reală. Cauzele sunt reale, urmările sunt caricaturi tabloidale, pline de violență și prostie. Totul se rezolvă, în această lume tabloidă, pozându-te în mașini de lux și angajând lucrătoare sexuale care să te susțină, spunând că adoră să fie violentate – asta e lecția Tate. 

Tinerii săraci nu sunt deosebiți de restul societății. Foarte bine observa eseistul Ciprian Șiulea că „mirajul banilor nu e doar pentru ăia care nu-i au, e şi mai intens pentru ăia care-i au”. Sărăcimea doar reproduce o filozofie dominantă. Iar Tate e o traducere frustă a capitalismului în limbaj de junglă, de „care pe care”. E vorba de forme de supraviețuire violente, ieșite din forme de exploatare violentă. 

Filozofiile alternative s-au sfărâmat. E un vid enorm. Religia e moartă de mult. Faptul că e plin de biserici nu arată decât o bună răspândire administrativă, dar atât. O filozofie a comunității, unității sociale e moartă și îngropată. Au rămas filozofiile pop ale individualismului, care sunt simple copii ale mantrelor neoliberale, „îmbunătățite” cu gangsterism și lumpen-filozofie. Săracul obsedat de demnitate, conștient că e exploatat, dar conștient că mândria lui stă în a nu ceda în fața filozofiei opresorilor, iată o figură care e pe cale de dispariție. Patroni care seamănă în comportament cu interlopii, moguli globali care promovează conservatorism de peșteră și pretind că luptă cu ordini mondiale care le dau putere femeilor și gayilor, ăștia sunt acum modele, nu inamici. 

Senzația de consens popular sexist, fascist uneori, e de fapt o construcție mediatică a unei hegemonii deja existente: individualismul aberant se poate manifesta și prin aruncarea unei mașini decapotabile în spațiu, și prin stoarcerea sărăciei de tot ce mai are, adică vinderea corpurilor tinerelor sau umilirea celor și mai săraci pentru clicuri, like-uri, inimioare.

Urmărește-ne pe Google News