ComenteazăȘi uite, vremea îți oferă condiții minunate de a rezolva toate recomandările în parcul din apropiere. Ce faci, ieși, sau stai în casă? Ei bine, depinde.
O parte dintre părinții din marile orașe au descoperit că există rețele de monitorizare a nivelului de poluare a aerului. Ei au posibilitatea să aleagă să nu-și scoată copiii din casă atunci când așa-zisa mișcare în aer liber nu este un exercițiu de sănătate, ci, dimpotrivă, o amenințare pentru sănătate. Ceilalți, ignoranți, ies fără a avea această problemă și se bucură că le fac un bine copiilor.
Nu dispunem, până în prezent, de informații cu privire la ponderea celor care știu când trebuie să-și protejeze copiii de un aer nesănătos, ceea ce se poate vedea însă cu ochiul liber este că parcurile sunt pline de copii și în zilele în care aerul este foarte poluat.
Bucureștenii care au ieșit din casă în mica vacanță de mica unire, duminică, 26 ianuarie, probabil că nu știau că încă de la ora 9 dimineața aerul Capitalei avea un nivel maxim de poluare.
Site-ul oficial al Ministerului Mediului, calitateaer.ro indica, pentru centrul Capitalei, valoarea 6, care este cea mai mare din sistemul de evaluare folosit Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului și înseamnă “foarte rău”.
O altă platformă de monitorizare, aerlive.ro anunța, pentru 10 zone ale Bucureștiului, valoarea 100, care este cea maximă. Site-ul traduce pentru utilizatori semnificația valorii: “Aerul este foarte poluat. Evită plimbările și exercițiile fizice în aer liber! Cele mai afectate persoane sunt copiii, persoanele în vârstă și cele care suferă de afecțiuni respiratorii”. Aerlive.ro este un sistem de monitorizare independent, instalat de organizații neguvernamentale din decembrie 2019.
O a treia sursă de informare despre poluare, accesibilă pentru bucureșteni, este oferită de o companie poloneză care operează în 20 de țări și care și-a extins, din 2018, rețeaua de monitorizare a calității aerului și în România. Datele furnizate de cei 14 senzori instalați în Capitală sunt accesibile pe platforma airly.eu; duminică dimineața, bucureștenii interesați puteau citi pe airly, în limba engleză sau poloneză, că orașul respiră “a poor air quality”.
Părinții bucureșteni care au avut ideea să se intereseze despre calitatea aerului stau cu copilul la picior și cu smartphone-ul în mână și se întreabă dacă toate informațiile despre poluare sunt serioase. Au văzut la unele televiziuni că subiectul poluării este dezbătut, de obicei, două-trei zile, după câte un vârf de poluare. La sfârșitul lunii ianuarie, ministrul mediului a formulat câteva critici la adresa Primăriei Capitalei, apoi s-a întâlnit cu primari ai municipiilor cele mai poluate, după care în agenda mass-media poluarea a fost înlocuită de pensiile speciale. Între timp, meteoric, a traversat spațiul media o scrisoare semnată de mai multe organizații neguvernamentale care cerea clasei politice și administrațiilor publice să abordeze tema poluării aerului cu responsabilitate și să o scoată din câmpul înfruntărilor politice, pentru că “aerul nu are culoare politică”.
În primele zile din martie, poluarea din Capitală a atins din nou un maxim, drept care ministrul mediului a făcut câteva declarații amenințătoare la adresa poluatorilor. Periodic, în ultimii doi ani, mai frisonăm la știri despre Curtea Europeană de Justiție care judecă România pentru că nu a făcut nimic pentru a reduce poluarea din Capitală și din alte două municipii. Procesul de la Curtea Europeană este măsura directă a interesului și eficienței primăriilor și Ministerului Mediului în combaterea poluării.
Când te uiți pe geam, acum, când începe să miroasă a primăvară, parcă nu-ți vine să crezi că o plimbare ar însemna să-i pui copilului sănătatea în pericol. Iar îndoiala este cu atât mai mare cu cât l-ai auzit pe ministrul mediului, Costel Alexe, anunțând că va solicita Institutului de Sănătate Publică un “raport pentru a se vedea în ce măsură poluarea afectează sănătatea populației”. Asta pentru că ministrul știe că românii sunt altă specie decât restul omenirii, deci rapoartele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) nu sunt valabile pe teritoriul României. Pentru toți ceilalți oameni de pe Terra, OMS declară că o treime din morțile cauzate accidente vasculare cerebrale, boli de inimă și cancer pulmonar sunt cauzate de poluare. Asta, desigur, e valabil doar global, nu național. Pe de altă parte, dacă ministrul mediului nu e convins de nocivitatea poluării, primărița Capitalei se îndoiește fix de calitatea aparatelor care măsoară calitatea aerului. Aici e rândul Gabrielei Firea să anunțe că va solicita un audit al stațiilor de monitorizare a calității aerului.
Cert este că poluarea există de ani și singura măsură notabilă a vreunei autorități publice responsabile a fost instalarea unui sistem de monitorizare național, anume cel pe care l-am pomenit mai sus, calitateaer.ro. În rest, gargară. OK, până când administratorii aerului vor începe să facă ceva, responsabilitatea pentru sănătatea copiilor aparține părinților. Dar câți locuitori ai Capitalei – ori ai altor orașe susceptibile de a-și polua aerul la fel de sever – reușesc să aleagă soluția corectă într-un moment în care poluarea le pune sănătatea în pericol?
Accesul la informațiile despre poluare este limitat, deși este vorba despre informații de interes public major.
Sursele directe privind calitatea aerului sunt cele enumerate mai sus: câteva platforme private și una publică. Site-ul calitateaer.ro ar fi, cum ar spune colegii din presă, singura sursă oficială. Doar că informația despre poluare este temeinic camuflată într-un site dușmănos față de curioși. Mai mult, pentru particulele în suspensie cu dimensiuni mai mici de 2,5 microni (PM 2,5), unul dintre parametrii pentru care se înregistrează frecvent depășiri ale pragurilor acceptabile, site-ul “oficial” nu publică informații. Site-ul este, vizibil, produsul unei instituții care s-a achitat de o sarcină neplăcută.
Dacă ar fi avut vreun interes să protejeze cetățenii de pericolul expunerii la poluanți ar mai fi lansat câte o alertă. Or, la ora la care este redactat acest text, deși site-ul afișează existența unor depășiri maxime în două zone ale Capitalei, ne linișteste cu anunțul “nu există alerte active”.
Până una alta, sistemul de alertă funcționează dinspre cetățean spre instituția publică. După ce s-au înfierbântat rețelele sociale, subiectul a fost preluat foarte sonor de mass-media, iar zarva produsă l-a trezit pe ministrul mediului. Ministru care nu-și vizitase propriul site care semnala, sărmanul, în liniște, un vârf de depășire (cu 1000%) a pragului considerat acceptabil pentru doi dintre parametri.
Dar mass-media nu poate să acorde spațiu subiectului poluării, în agenda sa editorială, în regim de permanență. Nu în agenda editorială. Mass-media difuzează însă, la recomandarea Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), multe mesaje de interes public în spații dedicate publicității: să facem mișcare cel puțin jumătate de oră pe zi, să petrecem timp de calitate cu copiii noștri, să consumăm cel puțin doi litri de lichide pe zi, să nu ne speriem la cutremur, să alăptăm la sân etc.
Nu ne atrage nimeni atenția, zilnic, să verificăm calitatea aerului pe care-l respirăm, în condițiile în care se întâmplă alarmant de frecvent ca aerul să fie de-a dreptul periculos pentru copii și pentru persoane vulnerabile.
Iar până când CNA va descoperi necesitatea unei asemenea recomandări, un post de radio sau de televiziune, o publicație în regim cotidian, care ține la misiunea sa, ar putea să adauge la rubrica meteo un moment dedicat aerului.
Site-urile existente furnizează informații care pot fi validate, deja, prin concurență. Există, deci, suficiente motive care să justifice lansarea unor alerte, colorate exact ca acelea pentru ploaie și vânt, și pentru aer.
La ora la care închei acest text, sunt convins că există bucureșteni din sectoarele 1 și 6 care habar nu au că respiră aer de cod roșu. Invit, așadar, colegii din mass-media să cugete asupra acestei propuneri: îmbogățiți rubrica meteo cu informații despre aer.