ComenteazăUPDATE În urma publicării editorialului semnat de Sidonia Bogdan, Parchetul General a anunțat, în aceeași zi, că dosarul prin care familia Iohannis a dobândit două imobile a fost clasat.
Dosarul la care faceți referire este în curs de soluționare pe rolul Secției de urmărire penală și criminalistică, urmărirea penală fiind începută in rem
Răspunsul Parchetului General către Libertatea:
În primăvara anului
2018, site-ul Lumea justiției depunea un denunț la DNA ce îi viza pe soții
Iohannis și pe notarul Radu Gabriel Bucșa din Sibiu. Plângerea reclama modul în
care cuplul prezidențial a intrat, din 1999, în posesia a două imobile din
centrul Sibiului, situate în strada Nicolae Bălcescu nr. 29 și în strada
Gheorghe Magheru nr. 35.
Actele pentru care luju a cerut procurorilor o investigație au fost semnate de Carmen Iohannis în iunie 1999, la notarul Radu Gabriel Bucșa.
La acel moment, Klaus
Iohannis nu deținea funcția de primar al Sibiului. Faptele s-au petrecut acum
21 de ani.
De la “abuz în serviciu”
la “constituirea unui grup infracțional organizat”
O anchetă riguroasă
despre moștenirea averii lui Klaus Iohannis a fost realizată de Rise Project în august 2015. Din ce mi-am putut da seama, în denunțul său,
luju nu a făcut decât să copieze informațiile publicate de Rise.
Sesizarea luju a fost înregistrată la DNA, iar câteva luni mai târziu, în toamna lui 2018, dosarul a fost declinat Parchetului General, pentru că președintele țării beneficiază de imunitate și nu poate fi investigat în timpul mandatului său.
Faptele sesizate de luju sunt:
- Abuz în serviciu.
- Fals.
- Spălare de bani
- Constituirea unui grup infracțional organizat.
Denunțul
a fost făcut prin Jurindex Media SRL, firma care editează site-ul Lumea
Justiției. Jurindex are doi acționari, potrivit datelor Registrului Comerțului:
Răzvan Savaliuc și o femeie cetățean elvețian de origine iraniană, pe nume
Cheykan Khojand.
Deși a trecut aproape un
an și jumătate de când dosarul a ajuns la procurorii Ministerului Public, nici
până acum nu a fost dată o soluție în acest caz. În mediul judiciar,
întârzierea unei soluții a acestui dosar a devenit problematică, pentru că
acuzațiile aduse de luju sunt foarte vechi, iar ele au mai fost cercetate de
către procurori și în trecut, toate primind clasare.
Ce legătură e între o
cercetare in rem cu fapte prescrise și numirea lui Licu drept prim-procuror
adjunct?
În această etapă
procedurală, cercetarea “dosarului Carmen Iohannis” este nepublică.
Surse din mediul
judiciar mi-au explicat că dosarul trenează în mod intenționat tocmai pentru că
în joc ar fi soția președintelui, un punct extrem de sensibil pentru
Iohannis.
“Cine a făcut sesizarea luju nu a fost prost. Unele fapte din sesizare sunt prescrise, cum este falsul. Însă alte posibile infracțiuni gen constituirea unui grup infracțional organizat nu sunt prescrise, iar în aceste condiții, procurorul de caz este obligat să facă cercetări riguroase”, susține un om cu mare experiență și care cunoaște dosarul.
“Și dacă dosarul va fi
clasat din cauza prescrierii unor fapte, procurorul tot trebuie să facă
investigații, pentru că, în motivarea de clasare, el trebuie să arate că
decizia a fost temeinică. Pentru aceasta, Carmen Iohannis ar mai putea fi
chemată la Parchet, iar speța în sine este foarte ramificată. Însă există o
mare reticență pentru a fi chemată Carmen Iohannis la Parchet. Acesta este
punctul vulnerabil al președintelui Iohannis. Pare paradoxal, dar dacă vrei să
îi dai clasare, există destule elemente s-o faci, pe de altă parte, dacă vrei
să tergiversezi soluția, găsești motive și pentru asta”, susțin sursele
judiciare.
Carmen Iohannis a fost audiată ca martor în februarie 2019, într-o discreție totală, după ce mai fusese citată de două ori, însă nu se prezentase.
Prima dată s-a întâmplat
în 15 noiembrie 2018, când a motivat că nu poate ajunge pentru că îl însoțea pe
președinte în vizită în Marea Britanie. A doua oară s-a întâmplat pe 10
decembrie 2018, dar a cerut amânarea audierii invocând motive medicale. De
atunci nu se mai știe nimic despre acest dosar.
Procurorul general
interimar Bogdan Licu ar profita de ambiguitatea situației în dosarul care-l
preocupă, ajutat de prevederea potrivit căreia o cercetare in rem poate dura
oricât timp, potrivit legislației penale în vigoare. Două surse
concordante susțin că acesta ar fi unul dintre motivele pentru care ministrul justiției,
Cătălin Predoiu, l-ar fi nominalizat pe Licu pentru postul de prim-procuror
adjunct. După cum singur admitea, Predoiu nu a luat nici o decizie pentru
viitoarele nume care vor conduce Parchetele fără să se fi consultat, în
prealabil, și cu Klaus Iohannis.
Cine e, de fapt,
procurorul Licu?
Bogdan Licu, un
procuror apropiat atât de SRI, cât și de generalul SPP Lucian Pahonțu, îi poate
vinde președintelui gogoașa că rezolvă el acel dosar, iar acesta ar fi un motiv
bun să-l numească pentru următorii trei ani pe funcția de prim-procuror
adjunct. Dacă Parchetul General ar da o soluție de clasare, Bogdan Licu și-ar
pierde influența asupra președintelui.
Pe de altă parte, dacă tot cel care conduce în interimat Parchetul General ar dori să-l enerveze pe președinte sau să-i strice imaginea, i-ar mai putea cita soția pentru audieri de alte câteva ori, creând subiecte suculente de presă.
Un show mediatic care ar
deveni stânjenitor pentru instituția prezidențială.
Dar Licu nu este
procurorul de caz pentru acest dosar. Corect, e doar procuror ierarhic superior,
însă unul interesat de “dosarul Carmen Iohannis” potrivit informațiilor
oferite de cei doi oameni care ei înșiși știu dosarul și circumstanțele
lui.
E posibil ca acest caz
amânat la infinit să acționeze ca o pârghie pentru ca însuși președintele Klaus
Iohannis să fie vulnerabil în fața unei grupări în care și Licu nu e decât unul
dintre componenți.
Ceea ce se întâmplă mai multor “ținte”, ținute în șah ani buni prin dosare nerezolvate, i se întâmplă acum chiar șefului statului. Căci e foarte greu de făcut distincția dintre “serviciu” și “presiune” în cazul unui dosar neînchis. Limpede e doar că între aceste două extreme justiția nu e servită și cetățeanul nu e obiectiv tratat, nici măcar în cazul soției președintelui României.
Contactat pentru a-l
întreba dacă a fost vreodată citat în acest dosar, notarul Radu Bucșa mi-a spus
că nu dorește să comenteze. Potrivit surselor mele, el a fost deja audiat în
dosar.
Ce este surprinzător
în istoricul afacerii este că procurorul general interimar Bogdan Licu
beneficiază de o imagine foarte bună în articolele site-ului Lumea Justiției,
fiind lăudat foarte des.
“De
data asta trebuie să îi felicităm pe procurorii din Consiliul Superior al
Magistraturii. Asta întrucât aceștia au luat o decizie înțeleaptă. Mai
exact, au decis ca procurorul Bogdan Licu să fie cel care va conduce
PICCJ după plecarea lui Augustin Lazăr”, scria luju.ro pe 19 aprilie 2019.
Mai mult, Răzvan
Savaliuc, cel care a depus denunțul, poate cere Parchetului General informații
despre stadiul dosarului, cine a mai fost audiat în dosar și cine nu, dar –
culmea!- nu o face.
“Nu am cerut
Parchetului General să văd care mai e situația dosarului, pentru că m-am
resemnat. Și nici nu am mai făcut presiune publică. Aștept și eu o soluție în
acest caz”, mi-a declarat jurnalistul luju, Răzvan Savaliuc.
Întrebat de ce este lăudat atât de des Bogdan Licu în articolele luju.ro, Savaliuc a declarat că “Licu a fost și criticat, dar, într-adevăr, este un procuror care a dat dovadă și de normalitate”.
Asupra lui Bogdan Licu planează acuzații multiple de furt academic și apartenența la masonerie. Nici una dintre teme nu l-a clintit pe ministrul Predoiu să-l propună pentru a ocupa funcția de prim-procuror adjunct pentru următorii trei ani. Cu un aviz doar consulativ din partea CSM, mingea finală revine președintelui Klaus Iohannis.