ComenteazăLa sfârșitul anului 2020, CNA a rămas în 9 membri, după decesul lui Radu-Călin Cristea și expirarea mandatului lui Gabriel Tufeanu. Pe 8 februarie a.c., au expirat mandatele membrilor Dorina Rusu și Radu Herjeu. Așadar, CNA are lipsă patru membri, iar ședințele nu s-au mai ținut de mai bine de două săptămâni.
Ce se întâmplă în această situație? Nimic. Suferă cineva din pricina faptului că CNA este blocat? Poate niște radiodifuzori care ar fi solicitat să le fie prelungite licențele de emisie care expirau în această perioadă. În rest, nimeni nu pare afectat: televiziunile și radiourile își văd de treabă (fără grija sancțiunilor), sunt chiar mai liniștite pentru că „cenzorul” nu mai stă cu ochii pe ele (de parcă înainte tare mult le păsa de Consiliu!), iar publicul își vede de consumul de programe TV, atât timp cât există semnal pe cablu, totul este bine!
Viața audiovizualului românesc merge înainte și fără CNA. La ce ne folosește CNA? Dă sporuri, vouchere și călătorii gratuite pe CFR? Dă granturi de la UE și subvenții? Nimic din toate astea! Atunci, poate să rămână așa, în lipsă de cvorum, până se vor trezi politicienii să numească alți patru membri. Când se va întâmpla acest lucru? Nu se știe. Dar să avem răbdare, țara nu arde fără CNA! CNA nu-i „pompier” ca să stingă un „incendiu” în piața audiovizuală.
Indiferența față de această instituție se manifestă și din partea politicienilor, doar Parlamentul o controlează!, dar și din partea publicului.
CNA se definește în lege drept „garantul interesului public în domeniul comunicării audiovizuale”. În acest moment „garantul interesului public” este tras pe linie moartă.
Cine sunt responsabili (vinovați?) pentru această pauză care se prelungește? Parlamentul, Președinția și Guvernul. Pentru că, potrivit Legii Audiovizualului, Parlamentul numește membrii, la propunerea Senatului (3 membri), Camerei Deputaților (3), președintelui României (2) și Guvernului (3). Dintre cele patru locuri vacante, două sunt ale Guvernului, unul, al Președinției și unul al Parlamentului. Iar nominalizările se lasă așteptate. Este greu de estimat când anume Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului urmează să declanșeze procedura de numire de către Parlament a membrilor titulari și membrilor supleanți în cadrul CNA.
Parlamentul are în prezent agenda încărcată cu dezbaterile și votul final pe bugetul de stat, iar numirile în CNA reprezintă chiar o problemă minoră. Țara vrea un buget, nu un Consiliu funcțional. Sau actuala majoritate parlamentare urmărește să respingă Raportul de Activitate pe 2020 al CNA și să schimbe Consiliul? Dar la CNA nu se poate întâmpla asta precum la TVR sau Radiodifuziune! Respingerea Raportului la CNA duce doar la demiterea actualului președinte din funcție, dar nu îndepărtează pe nimeni din Consiliu. Să nu ne aventurăm în speculații!
Totuși, nu dorim să inducem ideea (periculoasă) că instituția ar trebui desființată. Acest blocaj (oare de Paște va funcționa CNA?) arată evident că Legea Audiovizualului trebuie amendată așa încât să existe un CNA depolitizat, în care membrii să nu mai fie nominalizați de instituțiile amintite mai sus, în urma sforăriilor și „consultărilor”, partidele trimițându-și „soldații” care să le execute ordinele în Consiliu.
Dacă se dorește ca politicul să nu mai dirijeze instituția, de exemplu, atunci se poate opta, într-o lege îmbunătățită și cu viziune, pentru un concurs de oferte individuale, cu votul cumulat al unor entități interesate, adică breasla jurnaliștilor și a companiilor de presă (TV, radio, cablu), a societății civile, a avertizorilor de integritate, care să conteze mai mult de 50% din decizia de alegere.
Parlamentul să voteze într-o proporție foarte mică sau deloc, cu cât mai puțin, cu atât mai bine!, și să controleze CNA doar prin rapoartele de activitate. Apoi, validarea membrilor să se facă prin decizie judecătorească. E doar o sugestie, poate e proastă… Important este ca numirile membrilor CNA să nu mai fie făcute de partidele politice pentru a-și recompensa clientela cu sinecuri.
În contextul actual, totuși, e greu de imaginat că legea va fi amendată în sensul depolitizării CNA. Partidele politice își doresc să aibă oameni în Consiliu pentru a-l controla. În același timp, marilor televiziuni le convin politrucii la CNA, pentru că sunt mai ușor de intimidat cu reproșul că politizează amenzile, pozând în victime ale Consiliului.
Indiferent cine va ocupa cele patru locuri vacante în CNA (până la vacanța de vară?), problema de fond rămâne: politicul sugrumă activitatea CNA și contribuie decisiv la creșterea neîncrederii publicului în utilitatea instituției.
Foto: Agerpres