Un déjà-vu. Cum am ajuns să-mi aduc aminte de oribilii ani ’80 într-un supermarket din 2022

Te holbezi la conserva pe care o ții în palmă. Este lungă cât palma ta. Înțelegi ce scrie pe capac: „File de macrou în sos de roșii”. Insiști și descoperi pe etichetă: „Bogat în Omega 3”. Omega 3 este un „cârlig de marketing”, ca să pună botul consumatorii și s-o cumpere – reușești să mai gândești. Dar tu n-o pui în coș, o ții în palmă. Pentru că ești dezorientat: cum ai ajuns aici, la raionul de conserve, să ții în palmă o conservă? 

Arunci o privire la raftul gol de conserve, aflat sub cel din care ai extras conserva ta de macrou, bogată în Omega 3. Raftul acela este gol. Printre alte rafturi pline. Prietenul tău din tinerețe are dreptate: vine criza! Un praf de panică îți tulbură ochii și clipești la conserva din palma ta. 

Îți vine să-ți lipește conserva de ureche ca să auzi, din nou, vocea prietenului tău din tinerețe, din urmă cu câteva zile: „Am luat 20 de litri de untdelemn și 30 de conserve de pește…”. În prima clipă, ai crezut că începuse să-ți spună o anecdotă. În stilul său, mucalit, cu accente sarcastice. Ai râs scurt, așteptând să continue, dar el a oftat obosit, așteptând să-l întrebi: „De ce, prietene?”. Ai îndrăznit să spargi tăcerea care devenea stânjenitoare: „Da”. L-ai aprobat cu acest „da” neconvingător, care ținea să-i confirme că este o decizie bună.

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

Sorine, lumea e plecată în concedii, iar tu ai atacat supermarketul, excelent moment ai ales, și el a prins curaj și ți-a mărturisit că le-a pus pe toate în boxa din subsolul blocului, la loc uscat, dar a mai cumpărat și conserve de carne de porc, paste, câteva cutii de paste făinoase, să fie acolo, și i-a mai rămas loc, nu bani!, ia mai rămas loc pentru niște kile de zahăr și orez. Și tot nu ți-a venit să crezi că prietenul tău din tinerețe este cel care îți vorbește așa, după aproape 40 de ani de prietenie, după acel deceniu de coșmar din viața voastră în care familiile voastre trăiau ca toți românii pe cartelă și își făceau provizii cum puteau, dar voi erați tineri și nu vă păsa de proviziile părinților care-l înjurau pe Ceaușescu…

Atunci, voi vă țineați de miștouri, pentru că erați tineri. Și tot nu credeai că prietenul tău îți vorbea cu o voce sfârșită despre aragazul de campanie pe care l-a cumpărat de pe internet, am să-ți trimit link-ul, e la promoție, grăbește-te!, și cele zece minibutelii, că dacă ăștia opresc gazul la iarnă, nu trebuie să fim pregătiți?

Tu n-ai fost pregătit să-l zdruncini la telefon: „Băi, Sorine, trezește-te!” sau „Te-ai scrântit la cap!”. L-ai menajat, l-ai iertat. Pentru că tot ce-ți spusese te-a înspăimântat: uite ce-am ajuns, niște boșorogi care se pregătesc pentru criza care va veni, și toată aroganța și nepăsarea tinereții voastre s-au topit peste atâția ani într-o spaimă… 

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

Trebuia să explodezi: „Mai ești zdravăn la cap? Du-te și te caută la medic! Te-a scrântit pandemia? Te-a tâmpit presa asta care ne intoxică numai cu spaime și panică? Sorine, fii prietenul meu din tinerețe, prietenul ăla, cu umor, cu sarcasm, cu subtilități…!” 

Ai fi putut să-i amintești că autoritățile noastre ne îndeamnă la calm și cumpătare. De exemplu, la ultima conferință de presă, președintele Klaus Iohannis ne-a îndemnat să fim liniștiți, guvernul își face datoria, a făcut lucruri bune, are grijă de popor, coaliția funcționează… Marea ipocrizie! Tu crezi că Iohannis își cumpără conserve de pește?

Și ministrul Marius Budăi, campionul aparițiilor la România TV, de parcă ar avea un contract plătit de apariții, îi tot asigură pe pensionari că vor avea pensiile, el ține cu românii, nu-i va lăsa fără pensii, nu ne va lăsa când ne va veni și nouă rândul la pensie, prietene din tinerețe! Inamicul lui Budăi este PNRR-ul făcut de Cristian Ghinea, procentul de 9,4% din PIB îi stă ca un nod în gât, de aceea, cică, nu cresc pensiile, pentru că sare în sus ca arsă Comisia Europeană, pentru că depășim plafonul de 9,4%… Minciună! Budăi nu se pricepe să reformeze sistemul de pensii!

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Prietene, toți politicienii ne îndeamnă la calm, n-are rost să-ți cumperi conserve! Dar nu i-ai invocat aceste lucruri, pentru că n-ai vrut s-o dați pe politică și să vă certați.

Ai fi putut să-i strigi: „Idiotule! Ești spălat pe creier, nici nu mai ești în stare să citești o carte, nici măcar trei pagini dintr-o carte, nu te mai duce mintea, te-ai ramolit, câți ani vrei să mai trăiești în starea asta de șobolan: 20?, 30?, 50?, ăsta e țelul tău în viață: să trăiești ca o legumă? Pentru ce vrei să mai trăiești: ca să mănânci ca spartul și să ai zilnic tranzit optim la colon? Ha! Gata, s-au dus acele vremuri când aveam aripi pentru creație, pentru cultură, pentru spirit, ia-ți conservele și lasă-mă!”. I-ai fi trântit telefonul, pentru ultima dată în viață. Bine că n-ai făcut asta.

Asculți vocea prietenului tău din tinerețe în conserva de macrou, bogată în Omega 3: vor veni vremuri grele, trebuie să ne pregătim! Ești dezamăgit.

Înapoi în anii 80

Recunoaște că dezamăgirea este și mai mare pentru că ai ajuns aici, în raionul de conserve, împotriva planurilor tale, pentru că, mai întâi, intrând în supermarket, curiozitatea te-a împins, da, te-ai convins, sunt câteva rafturi goale, poate cele de conserve ieftine, poate este o pană pe lanțul de aprovizionare, poate este o întâmplare, poate că alții ca prietenul tău din tinerețe le-au golit, n-o să știi niciodată explicația adevărată, dar frica, frica te-a adus aici, lângă conserve, împins de vorbele prietenului tău din tinerețe, frica și că ai să retrăiești acei ani 80, când te hrăneai cu tot felul de conserve scârboase, tocană de legume la borcan, sarmale de varză la borcan, fasole la borcan, toate ți-au distrus stomacul, spaima te-a cuprins tocmai acum, spre apusul vieții, că ai să retrăiești…

Întorci privirea spre capătul culoarului. Sus, pe perete, îți zâmbesc două mutre de oameni tineri într-un panou publicitar, satisfăcuți și fericiți de cumpărăturile făcute în acest supermarket și rânjetele lor ți se par de-a dreptul indecente, jignitoare și cretine, încât îți vine să arunci în ei cu conserva, pentru că te-au trădat, te-au mințit, te-au înșelat, te-au redus la condiția de sclav-consumator, ți-au răpit bucuria shoppingului, pentru toată viața de-acum înainte, te-au convins să trăiești în această mare conservă, supermarketul, să mișuni de la o conservă la alta, dar să trăiești ca un conservat, într-un bloc ca o conservă, într-o viață de hering la conservă. Strângi conserva în pumn, dar n-o azvârli spre panou. E doar o reclamă!

O idee se aprinde brusc în mintea ta furioasă: întorci conserva și cauți termenul de valabilitate. Citești: 3.07.2025. Mamăăă, vara anului 2025! Pe vremea aia poate va fi o lume mai bună!… Speranța îți luminează sufletul. Nu știi de ce, dar te bucuri de parcă ai inventat o nouă sursă de energie verde (sanchi!).

Până-n vara lui 2025, vor fi trei ierni, socotești băbește, și dacă treci de aceste trei ierni, înseamnă că ai scăpat de criză. Mai mult, dacă ai să cumperi această conservă, cu termenul de valabilitate iulie 2025, oare asta o să-ți asigure din oficiu încă trei ani de viață? Pentru că nu e drept să mori înainte ca termenul de valabilitate al conservei tale să expire! Ce să faci cu această conservă dacă mori?… 

Arunci conserva în raft, îți scoți mobilul din buzunar, atingi numărul prietenului tău din tinerețe și strigi ca să te audă casierițele:

– Auzi, Sorine? Ai putea să mă bagi și pe mine în testamentul tău? Mai la urmă… În caz că mori înainte de expirarea termenului de valabilitate, să-mi lași mie cele 30 de conserve de pește! Hai, te rog! Mă bagi?

Râzi de unul singur, ca prostul. El nu râde.   

Foto: 123rf.com

Urmărește-ne pe Google News