O pedeapsă are limite minime și maxime, în funcție de gravitatea faptei. De exemplu, violul se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani, sexul cu un minor cuvârsta cuprinsă între 13 și 15 ani se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani, iar dacă victima are sub 13 ani, atunci pedeapsa e de la 3 la 10 ani, la fel ca la viol.

În cazul infracțiunilor sexuale, nu limitele maxime sunt prea mici, ci cele minime. Pragul de 3 ani de închisoare este cel sub care pedepsele sunt pronunțate cu suspendare, adică agresorii nu fac pușcărie.

E treaba avocaților să le găsească inculpaților circumstanțe atenuante: să arate că sunt la prima abatere, că au studii superioare, că sunt „familiști” și așa mai departe. Astfel, în funcție de probatoriu – dar având în vedere și astfel de argumente – judecătorii pot pronunța pedepse orientate spre mediu sau spre minim.

Un avocat bun poate obține reaudierea victimei în fond și în apel, chiar dacă aceasta a fost audiată la urmărirea penală. Din punct de vedere psihologic, victima va retrăi trauma cel puțin de două ori, dacă nu de trei, răspunzând întrebărilor adresate de avocatul inculpatului, de avocatul ei, de procuror și de judecător.

„Marea prescripție” dată de Curtea Constituțională și de Înalta Curte, conjugată cu principiul „legii mai favorabile” care face ca deciziile să se aplice retroactiv, poate goli de conținut întregul dosar.

Din 26 mai 2022 – data celei de-a doua decizii a CCR pe tema prescripţiei – până la zi, în România au fost închise 8.784 de dosare penale, printre care și multe privitoare la infracțiuni sexuale.

În cazul lui Alfred Bulai, termenul de prescripție pentru folosirea funcției în scop sexual este de 5 ani, ceea ce înseamnă că nu mai poate fi anchetat pentru faptele de care este acuzat că le-ar fi comis înainte de anul 2019. Or, multe din mărturii vizează anii 2010-2014.

Ce pedepse prevede legea pentru folosirea funcției în scop sexual

Fapta de care Alfred Bulai este deocamdată suspect se numește „folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual” și este pedepsită de articolul 299 din noul Cod Penal:

(1)  Fapta funcţionarului public care, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini, a urgenta ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, pretinde ori obţine favoruri de natură sexuală de la o persoană interesată direct sau indirect de efectele acelui act de serviciu se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia ori activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.

(2)  Pretinderea sau obţinerea de favoruri de natură sexuală de către un funcţionar public care se prevalează sau profită de o situaţie de autoritate ori de superioritate asupra victimei, ce decurge din funcţia deţinută, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.

Ce pedepse au pronunțat instanțele în ultimii 3 ani

În ultimii trei ani, din cele patru persoane judecate în România pentru această infracțiune, doar una a fost condamnată cu executare, conform datelor de pe portalul de jurisprudență al CSM, ReJust.ro:

  • Viorel Derviș, un polițist din județul Argeș care, în timpul pandemiei, a întrebat o șoferiță în vârstă de 18 ani dacă acceptă să facă sex cu el pentru a o ierta de amendă că circula fără declaraţie pe propria răspundere. „Ți-ai înșelat soțul?”, o întreba polițistul pe tânără. Ce a reținut instanța? Scrie în Hotărârea 119/2024: „Inculpatul are studii superioare, nu este cunoscut cu antecedente penale, fiind apreciat de către colegi în ceea ce privește activitatea desfășurată”. A fost condamnat pe fond la 1 an de închisoare cu suspendare și i s-a interzis a mai exercita profesia de polițist timp de 2 ani după executarea pedepsei principale. Hotărârea nu este definitivă.
  • Adrian Ciurea, un profesor de limba engleză de la o școală generală din Pitești care, seri la rând, i-a trimis unei eleve minore mesaje prin care îşi expunea dorinţa de a o săruta, de a o muşca de buze, de a o îmbrăţişa, de a se juca în părul ei, transmiţându-i în mod repetat că o iubeşte. „Te-aș mușca ușor de buze. (…) Să nu vadă tati că vb cu mine la orele alea”, îi scria acesta elevei. A fost condamnat definitiv la 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare. Motivarea instanței: „Scopul pedepsei este dat de funcţia educativă, la care se adaugă prevenirea săvârşirii de noi infracţiunii”.
  • Vilmos Tanko, un director al Direcției de Asistență Socială din Brașov care, între anii 2015 și 2017, și-a abuzat sexual în mod repetat cel puțin trei subordonate – o asistentă socială, o asistentă medicală și o inspectoare – deși în instituție se vorbea că au mai fost femei care și-au dat demisia din pricina lui. Directorul le amenința pe angajate că, dacă nu fac sex cu el într-o creșă sau în biroul lui, nu le va prelungi contractele de muncă sau le va muta pe alt post. A fost condamnat pe fond la 1 an și 11 luni de închisoare cu executare, pedeapsă confirmată în apel, dar asta doar pentru că a fost găsit vinovat pentru alte două fapte: agresiune sexuală și influențarea declarațiilor.
  • Laurențiu Tănase, un profesor din Craiova care i-a cerut unei eleve din clasa a XII-a să susțină împreună cu el „o lucrare la pat”, pentru ca aceasta să obțină o notă de trecere la Bacalaureat, la disciplina „Istorie”. Fiind surprinsă de afirmațiile profesorului, eleva i-a cerut acestuia explicații, fapt pentru care Laurențiu Tănase i-a recitat tinerei câteva versuri cu conținut erotic și a întrebat-o, retoric, dacă știe ce fac un bărbat și o femeie în pat. „De ce să fac chestia asta? Pentru o simplă notă sau pentru bac?”, l-a întrebat eleva. „Pentru notă, pentru bac, mă rog… gândește-te mai bine, că este în avantajul tău!”, i-a răspuns profesorul. Pe fond a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare, dar instanța de apel i-a diminuat pedeapsa cu două luni, motivând că este „o persoană bine văzută în familie şi societate”.

Cum au văzut judecătorii noțiunea de „favoruri sexuale”

În cazurile de mai sus, avocații au încercat să convingă instanța fie că nu au existat „favoruri sexuale”, fie că inculpaţii n-ar fi avut ce să ofere în schimbul acestora.

Acolo unde situația le-a permis, apărătorii au mers pe ideea că nu ar fi existat o pretindere explicită, necesară – în opinia lor – pentru a exista fapta.

Iată ce au reținut judecătorii:

  • „Favorul de natură sexuală reprezintă orice act aflat în legătură directă sau indirectă cu organele sexuale și cu activitatea acestora sau alte acte cu conotație sexuală ce privesc o modalitate de obținere a unei satisfacții.
  • În limbajul comun, favorurile de natură sexuală sunt acte prin care se urmărește satisfacerea unui instinct, a unei nevoi de natură fiziologică, constituind astfel «foloase» de natură nepatrimonială pentru cel care le dorește.
  • În cazul infracțiunii de folosire abuzivă a funcției în scop sexual, pretinderea de favoruri de natură sexuală poate avea și un caracter indirect, implicit.
  • Nu este necesar să fie formulată și realizată încât să fie înțeleasă în această manieră de oricine, ci este suficient și necesar ca, în raport de împrejurările și mijloacele folosite, să fie înțeleasă în acest sens de către persoana căreia i se adresează (în speţă, de persoana vătămată)”, se arată în Hotărârea 1112/2023 a Curții de Apel Pitești.

 
 

Urmărește-ne pe Google News