De la băiatul lui tata la mâna dreaptă a premierului Cîțu. Ce ne dezvăluie traseul academic al secretarului general al Guvernului

Domnul Horațiu Gorun termină Științe Juridice și Administrative la Universitatea Constantin Brâncuși din Târgu Jiu în 2001, la 22 de ani, în timp ce este și profesor suplinitor la un liceu, deși nu deține niciun fel de calificare care să justifice poziția pe care o are. 

Tatăl, domnul Adrian Gorun, are însă toate calificările necesare: este inspectorul general școlar al județului Gorj, predă la facultatea fiului și este secretar de stat la Ministerul Educației, timp în care își face și un doctorat.

A absolvit Facultatea de Filosofie la Universitatea din Cluj în 1977, avea 25 de ani. În 1983 termină și Facultatea de Drept, tot la Cluj. Cum s-a întâmplat minunea asta nu este deloc clar, căci domnul Gorun senior scrie în CV că în perioada 1978 – 1990 a fost profesor la „licee din județele Dolj și Gorj”, fără să precizeze numele acestora.

Din Dolj până la Cluj erau minimum 8 ore cu trenul dus. În ambele facultăți în acea perioadă se studia la greu marxism-leninism și doctrină comunistă.

Recomandări

Crima pasională din lumea bună a Bucureștiului care a rămas nerezolvată și la 90 de ani distanță. Cum a sfârșit Tita Cristescu, prima Miss România

Pe urmele tatălui

În 2001, tatăl devine director și apoi director general adjunct la „Babeș Bolyai” și lector universitar și apoi conferențiar universitar doctor, căci din 2002 este „dottore” în filosofie, sub îndrumarea lui Andrei Marga, fost ministru al educației și fost rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj.

Domnul Gorun junior decide și el să facă un master și apoi un doctorat, exact la universitatea unde tatăl domniei sale este extrem de influent – UBB Cluj. Nu poate sta fără o slujbă, așa că se găsește imediat și o poziție de profesor suplinitor la Cluj pe perioada masteratului și apoi preparator universitar la universitatea din Tg. Jiu, unde tatăl va reveni pe poziția de decan din 2005.

Juniorul promovează rapid și, în 3 ani, trece de la preparator la asistent și apoi la lector. Din 2005 este numit și directorul Direcției Județene pentru Tineret și Sport, cu absolut zero calificări, unde oficial muncește 8 ore pe zi, în timp ce își termină doctoratul la Cluj (în trei ani) și este lector universitar la Tg. Jiu.

Singurul articol științific publicat de domnul Horațiu Gorun până la acel moment data din 2003, fiind publicat de universitatea unde lucra. Mai are și două cărți semnate alături de tatăl său, la editura universității unde domnul Gorun senior este director și apoi director general adjunct.

Recomandări

Trecerea la ora de iarnă. Când a apărut conceptul și cum a evoluat de-a lungul timpului. Dr. Richard Constantinescu: „Un experiment social cu implicații adânci” | Interviu

Timp de 16 ani, indiferent de regimul politic, fiul va rămâne directorul de la Tineret și Sport și șef al tinerilor democrați liberali.

Din cele șapte articole publicate în reviste cotate B și B+ din CV-ul tatălui, cinci sunt publicate de revistele Universității Valahia din Târgoviște (între 2003 și 2004), unde șef de doctorate este domnul Marius Petrescu, cel care conduce ORNISS.

Cariera seniorului explodează

Tatăl devine secretar general la Ministerul Educației, vicepreşedinte al Comisiei Naţionale pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici la București (numit de Tăriceanu), din 2005, și rectorul Universității din Tg. Jiu. Așa că are timp să termine și cursurile Colegiului Național de Securitate al domnului Gabriel Oprea, pe cele ale Institutului Diplomatic Român, dar și să se califice pentru pozițiile ocupate cu doi ani înainte (2005), terminând Institutul Național de Administrație pentru Înalți Funcționari Publici în 2007.

Recomandări

Culmea interceptărilor. Fost șef de la Imigrări Caraș-Severin, acuzat de corupție, înregistrat de DNA în timp ce vorbește singur: „Care … e ăsta!? Nu înțeleg”

În 2008 este numit secretar general la Comisia Națională de Prognoză, iar fiul devine conferențiar universitar doctor la universitatea unde tatăl este rector.

În perioada 2005 -2006, în care lucra în trei locuri la stat (rector de universitate, secretar general de minister și vicepreședinte de comisie) și făcea Colegiul Național de Securitate, domnul Gorun senior publica și 6 cărți (4 la Târgoviște) plus un articol științific.

Până în 2007, fiul nu a publicat nimic în plus de unul singur. Cele două „cărți” (care, în fapt, sunt articole) publicate în 2005 apar în revista coordonată de tatăl domniei sale.

În 2008, Agenția Națională de Integritate descoperă că domnul Adrian Gorun este într-o incompatibilitate de funcții.

Binomul academic 

În 2009, fiul Horațiu va deveni și subprefect, pe lângă că era director la Sport și Tineret și conferențiar, poziție pentru care se va califica un an mai târziu, când va absolvi Institutul Național de Administrație.

În timp ce avea trei slujbe (2009-2010), Horațiu va publica trei cărți, va fi implicat în patru cercetări și va publica trei articole științifice. Desigur, toate sunt legate de tatăl său, domnul Adrian Gorun.

Începând cu 2010, domnul Gorun va deține trei slujbe la stat, căci devine și conducător de doctorate la Universitatea din Craiova. Doar în 2010, el publică 15 contracte de cercetare și granturi, 9 cărți și 5 articole științifice. Va câștiga cu peste 2200% mai mult decât majoritatea gorjenilor.

În 2011, tatăl și fiul numai din „cercetări”, majoritate în domenii în care nu par să aibă vreo expertiză (centrale energetice, deșeuri industriale), fac împreună peste 50.000 de euro brut.

Domnul Horațiu Gorun este considerat un apropiat al liderului PNL Gorj Dan Vâlceanu, despre care presa a scris că a derulat prin firma condusă de părinți contracte cu Complexul Energetic Oltenia.

Adrian Gorun, 10.000 de euro lunar 

În 2012, Ponta îl numește pe domnul Adrian Gorun secretar general adjunct la Ministerul Afacerilor Externe, ocazie cu care devine și președintele Senatului Universității din Tg. Jiu, și membru în comisia care atesta doctoratele în plin scandal privind plagiatul fostului premier Victor Ponta.

În acel an, domnul Gorun va câștiga un minim de 545.897 de lei brut, adică peste 10.000 de euro lunar. Aproape triplu față de cât a câștigat cu un an înainte.

Ultima declarație de avere a tatălui este cu venitul din 2016, când a câștigat de la buget 324.979 de lei, adică peste 6.000 de euro pe lună.

În 2014, fiul devine profesor universitar exact la universitatea unde tatăl este și acum președinte al Senatului.

Un raft de cărți semnat Gorun

Domnul Horațiu Tiberiu Gorun a publicat 15 cărți. La 11 dintre ele, tatăl este principalul autor. Două sunt publicate într-o ediție coordonată de tatăl domniei sale, iar ultimele două sunt publicate la București în perioada în domnul Gorun senior era numărul doi în Ministerul Educației, Cercetării și Inovării (2007).

Toate articolele publicate în reviste cât de cât serioase din punct de vedere academic sunt împreună cu tatăl și alți coautori.

Are un total de 9 articole publicate singur: două la Valahia, două la Cluj (unde tatăl a fost director general adjunct), un articol la Oradea, altul la Reșița și unul la Pitești plus două, publicate tot în anul de grație 2007, la București.

Toate cercetările științifice în care a fost implicat apar și în CV-ul tatălui. 

Juniorul ajunge decan

În 2019, domnul Gorun junior devine decan la universitatea unde domnul Gorun senior este președintele senatului și membru în consiliul de administrație.

În 2020, pe vremea când era ministru, domnul Florin Cîțu îl numește pe Horațiu Gorun secretar general adjunct la Ministerul de Finanțe.

Tot anul trecut, acesta din urmă face și Colegiul Național de Securitate, lucru care, probabil, îl califică pentru una dintre cele mai importante poziții din Guvern, aceea de secretar general, unde a fost instalat prin ordin semnat de același Florin Cîțu în februarie 2021.

Unul dintre consilierii actualului secretar general al Guvernului este domnul Octavian Dragomir Petru, și el beneficiar al contractelor de cercetare ale Universității din Tg. Jiu. Domnul Petru a fost condamnat, în 2015, la 3 ani cu suspendare pentru „abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și fals intelectual în legătură cu fapte de corupție în formă continuată” în dosarul în care a fost condamnată și Monica Iacob-Ridzi.

Urmărește-ne pe Google News