De unde vin, ce fac şi cum trăiesc străinii în România! Câți imigranți trăiesc în acest moment în țara noastră

În volum avem o mulţime de date foarte utile şi semnificative pentru a înţelege cum are loc procesul integrării străinilor în România, cu ce se confruntă ei, ce tip de probleme întâlnesc. Asta pe de o parte. Dar dacă privim “în oglindă” putem înţelege şi faţa noastră reală, felul în care noi ne comportăm faţă de străini, faţă de imigranţi. Cum suntem noi, o ţară de emigranţi, în raport cu imigranţii.

După deja faimosul “Caz de la Ditrău” apar nenumărate întrebări şi nedumeriri. Dar iată că avem o cercetare care ne dă o mulţime de date. Prima chestiune care-ţi sare în ochi este impotenţa instituţională şi lipsa de date pe care instituţiile abilitate nu pot să le ofere. Cu atât mai important este acest studiu care a reuşit să adune informaţii utile în pofida acestei neputinţe instituţionale.

Un alt lucru pe care-l observăm: faimoasa noastră ospitalitate nu funcţionează în raport cu străinul. Poate că noi suntem ospitalieri doar cu ai noştri. Dar dacă ne uităm atent la această cercetare, observăm că imigranții din diferitele părți ale României experimentează destul de diferit discriminarea. De exemplu: imigranții din regiunile 3 și 5 (datele, mai jos) de migrație se consideră mai discriminați decât cei din alte regiuni.

Recomandări

Raport al Congresului SUA: De ce armata rusă a înregistrat pierderi semnificative și n-a fost capabilă să câștige războiul din Ucraina ANALIZĂ

De exemplu, cea mai răspândită forma de discriminare (30,2%) resimțită de imigranții din regiunea 3 de migrație (jud. Suceava, Botoșani, Iași, Neamț) este cea legată de căutarea unei locuințe sau chirii. Oamenii sunt refuzaţi din cauză că sunt străini. În regiunea 5 de migrație (Timiș, Arad, Bihor, Hunedoara, Mehedinți și Caraș-Severin) cei mai mulți (24,4%) se simt discriminați la căutarea unui loc de muncă. Dacă eşti străin este mult mai greu să găseşti un loc de muncă. Este important şi ce tip de muncă găseşti.

În acest moment (2017) structura numărului de imigranţi arată aşa: Republica Moldova 16%, Turcia 14,7 %, China 11,92%, Israel 5,04%, Siria, 4,75%, USA 3,47%. 

Iată principalele rezultate ale raportului care  poate fi citit aici.:

• Proporția imigranților care locuiesc în România a crescut de 4 ori în perioada 2005 – 2017, de la aproximativ 0,5 la 2% din populație (aproximativ 380.000 de persoane).

• Aproximativ două treimi dintre imigranți au (re)dobândit cetățenia română, iar aproximativ o treime (120.399) sunt cetățeni străini cu ședere legală în România (dețin doar cetățenia altui stat decât România).

• În ciuda trendului de creștere a numărului de imigranți în România din ultimii ani, instituțiile publice centrale, regionale sau locale nu dețin date despre imigranții din România care să poată fi folosite pentru elaborarea unor politici publice.

Recomandări

Despre proiectul unui stat „suveranist” român: „Nici SUA lui Trump nu își permit suveranismul propus de AUR”. Interviu cu profesorul Cornel Ban de la Copenhagen Business School

• Cetățenii străini cu ședere legală în România pot fi încadrați în trei categorii: resortisanți ai țărilor terțe (RTT = 65.025); cetățeni ai statelor membre UE/SEE (iUE = 51.217); și beneficiari de protecție internațională (BPI = 4.157).

• Față de 2017, în 2018 numărul primelor înregistrări pentru RTT a crescut cu 33,12%, iar numărul primelor înregistrări pentru BPI a scăzut cu 45,10%.

• Aproximativ doi din trei cetățeni străini cu ședere legală în România sunt bărbați (66,45%).

• În 2018 numărul resortisanților țărilor terțe scade ușor în cazul celor din Republica Moldova și crește numărul celor proveniți din țări din Orientul Mijlociu și Asia.

• În 2018, cele mai importante temeiuri legale care stau la baza stabilirii în România sunt: reîntregirea familiei (36,5%), angajare (26%) sau pentru studii (19,5%). Aceste proporții nu trebuie confundate cu tipurile de activități în care sunt implicați imigranții odată stabiliți în România.

• Cetățenii străini veniți în România cu permis de muncă sunt concentrați în special în zonele și regiunile dezvoltate ale țării.

• Imigranții sunt cel mai puțin toleranți față de persoanele dependente de droguri și alcoolici, urmate apoi de persoane reprezentând minoritatea romă/țigani, persoane cu HIV/SIDA și cele care au o altă orientare sexuală.

Recomandări

Ultimele zile ale Salinei Praid. „Cât o nucă era gaura din perete, apoi s-a tot mărit”. Cât de fezabilă este soluția evacuării apei | Reportaj

• Un număr mare de imigranți din regiunea 5 de migrație, se simt discriminați la căutarea unui loc de muncă (24,4%), iar 30,2% dintre imigranții din regiunea 3 s-au simțit discriminați în căutarea unei locuințe sau chirii.

• Imigranții sunt văzuți tot mai des ca o soluție la criza forței de muncă. În 2018, angajarea a devenit a doua cea mai importantă traiectorie de imigrație (25,8%) după reîntregirea familiei (36,5%).

• Venitul mediu lunar net declarat de imigranți se situează peste media națională, cu peste 4.150 de lei/lună. Imigranții din România tind să fie la fel de polarizați în privința veniturilor lunare precum restul populației. Peste 43,7% dintre respondenți înregistrează venituri sub 2.000 de lei net pe lună, în timp ce 19,1% se situează în jurul salariului mediu pe economie din România. Majoritatea imigranților lucrează pe baza contractelor de muncă pe perioadă determinată.

• Peste 60% dintre imigranți declară că sunt înscriși într-o formă de educație în România. Majoritatea beneficiarilor de protecție internațională urmează cursuri de limba română.

• Imigranții au un nivel de educație mai ridicat decât populația locală. 43% dintre aceștia declară că frecventează în prezent cursuri universitare. Cei mai mulți imigranți care urmează cursurile universitare se află în regiunea 1 de migrație. În regiunea 4 sunt cei mai mulți respondenți care urmează cursuri de limba română. Doar 17 din cele 42 de Inspectorate Școlare Județene au oferit date privind numărul cetățenilor străini înregistrați în sistemul de educație. Nu există o practică unitară la nivel de Inspectorate Școlare în privința colectării datelor privind numărul de elevi străini, astfel calitatea datelor obținute este slabă și datele oferite nu por fi utilizate în analize statistice.

• Peste 40% dintre imigranți au urmat cursuri gratuite de limbă română oferite de o instituție din sistemul educațional, iar peste 10% pe cele oferite de organizații nonguvernamentale. La serviciu și în discuțiile cu prietenii, limba folosită cel mai frecvent de imigranți este cea română. Limba maternă a imigranților este cel mai adesea folosită în context familial și pentru parcurgerea presei scrise.

• Aproape 40% dintre imigranți doresc să rămână în România, iar peste 20% ar dori să se întoarcă în țara de origine în următorii 5 ani. Imigranții care dețin cetățenia română sunt mai înclinați să declare că plănuiesc să rămână în România. Din punct de vedere al experienței de migrație, peste 30% dintre imigranți au locuit deja într-o altă țară decât cea de origine înainte de a se stabili în România.

• Imigranții beneficiază de ajutoare sociale într-o mai mică măsură decât populația locală. Forma de ajutor social cea mai răspândită este alocația pentru copii, de care beneficiază aproximativ 7% dintre respondenți.

• Condițiile de trai raportate și autopercepția stării de sănătate a imigranților sunt peste cele ale populației locale. Casele Județene de Asigurări de Sănătate nu dețin date despre numărul imigranților pe raza lor teritorială.

• 29% dintre imigranți plătesc cam jumătate din venituri pe cheltuielile cu locuința. 29% dintre respondenți cheltuiesc cam jumătate din venituri cu cheltuielile cu locuința. Raportat la suprafața media a locuinței, imigranții tind să stea în condiții de supraaglomerare. Imigranții din regiunile de migrație 1 și 5 declară că au cele mai mici venituri. Imigranții din afara UE au condiții de locuire mai restrictive.

Raportul de cercetare a fost realizat în cadrul proiectului CRCM – Centrul Român de Cercetare a Migrației

Regiunea 1 – București, Ilfov, Prahova, Buzău, Dâmbovița, Argeș, Vâlcea, Gorj, Brașov, Covasna, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Teleorman, Olt și Dolj; regiunea 2 – Galați, Vrancea, Bacău, Vaslui, Brăila, Tulcea și Constanța; regiunea; 3 – Suceava, Botoșani, Iași, Piatra Neamț; regiunea 4 – Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Cluj, Bistrița Năsăud, Mureș, Harghita, Sibiu și Alba; regiunea; 5 – Timiș, Arad, Bihor, Hunedoara, Mehedinți și Caraș-Severin