ComenteazăUPDATE: Germania, Franţa şi Italia au decis să suspende complet vaccinarea cu AstraZeneca (la momentul redactării articolului, Italia suspendase doar folosirea unor loturi specifice de vaccin, iar Germania şi Franţa continuau să folosească serul Oxford AstraZeneca). În schimb, după o întârziere, Thailanda a revenit asupra deciziei de a sista imunizarea cu acest produs şi a început de luni, 15 martie, să-l folosească din nou, după ce CDC-ul tailandez a concluzionat că vaccinul nu creşte riscul formării de cheaguri de sânge. 17 milioane de persoane au primit cel puţin o doză din vaccinul AstraZeneca până în prezent, iar numărul trombozelor raportate este de 40, sub ceea ce ar fi fost de aşteptat la nivelul populaţiei generale, în lipsa vaccinării.
La nivelul fiecărui stat european, decizia de a bloca sau a merge înainte cu folosirea vaccinului AstraZeneca a avut inserați, cel mai probabil, stimuli politici, ulterior justificați prin argumente ştiinţifice.
În cazul României, decizia politică de a continua demersul unui randament crescut la vaccinare este 100% justificată ştiinţific. Aşa cum spune Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA), nu există în acest moment niciun argument medical pentru a nu folosi acest vaccin.
Statistic, trombozele nu apar mai des la cele 5 milioane de oameni vaccinați
În Spaţiul Economic European, până la data de 10 martie 2021 au fost raportate 30 de evenimente tromboembolice (cu alte cuvinte, dezvoltarea de cheaguri de sânge) la o populaţie de peste 5 milioane de oameni vaccinaţi cu serul AstraZeneca, spun datele EMA. Acest număr nu este mai mare decât numărul de tromboze care ar fi întâlnite statistic la o populaţie de 5 milioane de oameni, chiar şi fără vaccinare.
În plus, nu există nicio dovadă a relaţiei de cauzalitate între administrarea vaccinului şi evenimentele de coagulare.
În Germania, au fost raportate 11 evenimente tromboembolice la 1,2 milioane de vaccinări, până la 11 martie 2021. Patru din cei 11 pacienţi au murit.
Analizând toate dovezile disponibile, Institutul de Sănătate Publică Paul Ehrlich spune că nu există nicio dovadă că vaccinarea ar fi generat acele îmbolnăviri şi, în plus, crede – la fel ca EMA – că beneficiile vaccinării cântăresc mult mai mult decât riscurile cunoscute.
Acum balanța se înclină spre vaccin
“O abordare raţională este să investigăm”, spune Stephen Evans, profesor de farmacoepidemiologie la London School of Hygiene & Tropical Medicine, citat de Quartz. Dar “din moment ce ştim cu grad mare de certitudine că vaccinul previne COVID-19 şi suntem aproape 100% nesiguri că vaccinul ar fi putut cauza aceste probleme, balanţa risc-beneficiu înclină încă mult în favoarea vaccinului”.
Nici un caz de risc major la cei vaccinați în UK
Marea Britanie, care şi-a vaccinat cu prioritate vulnerabilii, ierarhizând efectiv categoriile de populaţie strict după riscul de deces în caz de COVID-19, a administrat prima doză de AstraZeneca la 11 milioane de oameni.
Iar până acum, britanicii nu au notat niciun risc crescut de deces sau tromboze la oamenii vaccinaţi.
Chiar şi aşa, Islanda, Norvegia, Danemarca şi, mai aproape de noi, Bulgaria au sistat complet administrarea acestui vaccin. La fel şi Thailanda. Italia şi Austria au renunţat să mai folosească o parte din loturile de vaccin, ca măsură de precauţie. Tot ca măsură de “extremă precauţie”, nici România nu va mai folosi cele 4257 de doze neutilizate din lotul ABV2856. CNCAV a subliniat că a luat această decizie fără să existe, la nivel naţional, argumente ştiinţifice care să o fi impus, în virtutea evenimentelor din Italia.
Un compromis, cu alte cuvinte. Deşi, la scară largă, România rămâne – surprinzător pentru aceia dintre noi care urmăresc de ani buni cum ia statul român decizii privind sănătatea publică, pe subiecte controversate – fidelă argumentelor ştiinţifice.
De ce decizia CNCAV și MS e corectă?
Iar în ciuda lipsei de transparenţă privind centrele dedicate, cu circuit închis şi altor aspecte legate de procesul vaccinării, ceea ce putem aprecia la eforturile naţionale privind vaccinare, până în acest moment, este o încercare constantă de aliniere la standardele europene. Vorbim aceeași limbă a faptelor cu organizaţiile internaţionale ca EMA sau OMS şi ne bazăm pe o favorizare a argumentelor ştiinţifice în defavoarea populismelor. Ceva ce vedem rar în Ministerul Sănătăţii, indiferent cine îl conduce.
Ceea ce face bine CNCAV este că a continuat vaccinarea cu serul AstraZeneca lucru care, oricum ai calcula, va salva mult, mult mai multe vieţi decât ar putea eventual pune în pericol prin anumite reacţii adverse ale vaccinării.
O problemă cu felul în care explicăm
Ceea ce face mai puţin bine CNCAV, respectiv guvernul este că nu reuşeşte încă să explice suficient de bine publicului că acest vaccin rămâne unul foarte sigur, precum şi că, în ciuda diferenţelor de eficienţă – mai mică la AstraZeneca decât la Pfizer sau Moderna – este un vaccin mult mai eficient decât cel împotriva gripei de sezon (rată de eficienţă între 40 şi 60%).
Sper ca oamenii care îl consiliază pe partea de comunicare pe dr. Gheorghiţă să răspundă echilibrat pe orice subiect sensibil, chiar şi când e prins în offside, vor şti să găsească şi o strategie mai bună de comunicare despre siguranţa acestui vaccin decât acelea folosite până în prezent.
Momentan, carenţele la nivel de comunicare eficientă cu publicul fac ca în centrele de vaccinare cu AstraZeneca să lipsească tot mai mulţi oameni dintre cei programaţi.
Dacă miercurea trecută lipseau cam 60 din 360 de oameni programaţi la un centru de vaccinare din sudul Bucureştiului, vineri, la doar o zi după retragerea lotului problematic AstraZeneca, în acelaşi centru lipseau aproape dublu: veniseră la vaccin 250 din 360 de persoane programate.
De ce cifrele? Pentru că sunt martorii cei mai de încredere ai istoriei
Un studiu fabricat a pretins cândva că vaccinarea împotriva rujeolei, rubeolei şi oreionului poate duce la autism. Chiar dacă studiul a fost retras şi infirmat de mai multe ori, fără urme de îndoială, o minoritate crede încă în această legătură.
Mitul a supravieţuit infirmării cu probe ştiinţifice – pentru că, sigur, toţi copiii cu autism sunt, de obicei, diagnosticați cândva după vaccinările pe care le fac ca bebeluşi, fără ca aceste două lucruri să aibă legătură unele cu celelalte.
Miturile privind vaccinarea sunt puternice, ne putem imuniza împotriva lor doar dacă autorităţile, comunitatea medicală şi, nu în ultimul rând, mass-media vor folosi datele ştiinţifice corecte şi le vor prezenta echilibrat publicului, nu pentru a influenţa oamenii, cât pentru a permite fiecăruia să ia decizia corectă, informată.
Fiecare om vaccinat reprezintă câteva minute în plus pe care le câştigăm cu toţii în lupta cu virusul şi fiecare vaccinat amânat la administrare pentru altă zi înseamnă câteva minute pierdute în drumul spre normalitate.
Nu ştim câte vieţi vor fi pierdute din cauza temerilor exagerate privind vaccinarea cu AstraZeneca, dar ştim că cifrele sunt martorii cei mai de încredere ai istoriei.
Nu avem în acest moment motive să credem că, la persoanele vaccinate cu AstraZeneca, riscul de formare a cheagurilor de sânge ar fi mai mare decât la populaţia generală nevaccinată.
La nivel individual, sunt oameni la risc, bolnavi, în vârstă sau expuşi din prisma meseriei, care se întreabă încă: mă vaccinez cu AstraZeneca sau mai bine mai rămân câteva luni nevaccinat, dacă tot nu am prins loc la celelalte tipuri de vaccin?
Cu riscul să pară că bagatelizez şi exceptând contraindicaţiile medicale, problema echivalentă este: fac sex fără prezervativ şi risc să iau o boală cu transmitere sexuală, eventual HIV, pentru că nu mai găsesc prezervativele preferate?