ComenteazăTrecerea de la alegerea primarilor în două tururi de scrutin la
alegerea într-un singur tur a făcut aproape imposibile schimbarea și evoluția
în foarte multe localități ale țării. Din 2012, de la primele alegeri locale
unde s-a aplicat acest sitem, mulți primari au simțit că sunt acolo pe viață.
Dacă deja mai aveau unul-două mandate în spate, chiar nu au mai fost interesați
să facă nimic pentru comunitățile lor. cu două-trei spoieli înainte de alegeri
își asigurau și-și asigură procentele necesare pentru a se menține în funcție
într-un perpetuum imobile.
Cu foarte puține și notabile excepții, din 2012 localitățile
țării au regresat administrativ. pentru că pe primari îi amenința veșnicia și
nimic altceva.
În 2008 a fost primul an în care președinții de Consilii Județene
au fost aleși prin vot direct, uninominal, într-un singur tur. Acest sistem a
mai funcționat doar în 2012, după care, în 2015, a fost schimbat în urma unui
troc dintre PNL și PSD.
PSD a păstrat alegerea primarilor într-un singur tur, pentru a-și
păstra fiefurile, iar PNL a obținut întoarcerea la alegerea președinților de
Consilii Județene de către consilierii județeni, în urma negocierilor,
compromisurilor și departe de voința directă a alegătorilor.
Din păcate, lipsa de minimale cunoștințe despre modul în care
funcționează instituțiile democratice și administrația publică, centrală și
locală, îi face pe oameni ușor manipulabili. Reprezentanții partidelor, care
sunt, cât de cât, mai informați în domeniul ăsta, își pot foarte ușor amăgi
electoratul. Cum se sucește interesul unui partid, cum îi vine respectivului
partid mai bine în funcție de calcule și sondaje, cum membrii săi pot transmite
mesaje diametral opuse celor din urmă cu doar un ciclu electoral. Iar
alegătorii, slab informați, cred, fără să mai verifice.
Oamenii Bisericii ar putea fi invidioși. Din ce în ce mai puțini
cred și nu cercetează existența și învățăturile zeilor supremi, dar din ce în
ce mai mulți cred și nu cercetează spusele politicienilor.
Rolul alegerilor, într-o democrație, nu este acela de a oferi
partidelor continuitate în fruntea mesei pline de bucate, ci de a oferi
oamenilor posibilitatea de a-și decide viitorul, în baza experiențelor din
trecut și a unor proiecte pentru ce va să vină.
De aceea este important ca la alegeri electoratul să aibă cu
adevărat posibilitatea de a și schimba ceva, dacă asta vrea. De a schimba în
interesul său.
Da, electoratul este singurul îndreptățit să fie egosit, pentru
că este vorba despre un egoism de grup mult mai larg decât un partid.
Mulți însă nu știu ce reprezintă și cum funcționează Consiliile
Locale și Consiliile Județene, primarii și președinții de Consilii Județene.
Pe scurt, Consiliile Locale și Consiliile Județene sunt
legislativul comunităților, de la cele mai mici comune până la nivelul unui
întreg județ. Primarul și aparatul de lucru din subordinea sa (angajații
primăriei) precum și președintele Consiliului Județean și aparatul de lucru din
subordinea sa reprezintă executivul.
Principiul separației puterilor în stat, care este unul dintre
principiile de bază ale democrației, trebuie translat și la nivel mai mic,
devenind un imperativ principiu al separației puterilor în comunitate. Acest
lucru duce la echilibru și garantează o mai mare grijă față de interesul public
decât o putere unitară, de tip gașcă, realizată prin compromis și negociere
netransparentă.
De aceea este foarte important ca un Consiliu Local și un Consiliu
Județean să reprezinte, prin aleșii săi, cât mai multe dintre vocile
comunității, indiferent de opțiunile politice, cum este important ca un primar
și un președinte de Consiliu Județean să reprezinte alegerea a cât mai multor
dintre cetățenii cu drept de vot din comunitățile respective.
Așadar, soluția evidentă este, în cazul primarilor, alegerea din
două tururi de scrutin. Orice ar negocia partidele, alegătorul este singur în
cabina de vot, el, buletinul de vot, ștampila și propria-i conștiință. Oamenii
nu aleg la ordinul partidului, în al doilea tur, ci în funcție de ceea ce vor,
de modul în care au fost convinși de candidat, de convingeri.
Având rol oarecum similar cu primarii, dar la scară mai mare,
președinții de Consilii Județene ar trebui aleși la fel: uninominal, prin vot
direct al alegătorilor, în două tururi de scrutin. Așa ar fi cel mai
democratic. Altfel, se poate ajunge la aberații precum multe anterioare anului
2008, în care președintele de Consiliu Județean să fie reprezentantul unui
partid care a obținut doar 5% din voturile comunității.
Dar miza la Consiliile Județene o reprezintă bugetele. Mult mai
mari decât cele ale unei primării. Partidele vor să le controleze ele,
controlând președintele de CJ. Ales prin votul consilierilor, acesta poate fi
dat jos oricând, tot prin votul consilierilor. Așa că, dacă vrea un mandat
complet, trebuie să joace așa cum îi cântă partidele, să direcționeze fondurile
fix acolo unde vor partidele și așa mai departe. Asta nu e democrație, este
tentativă recunoscută de constituire a unui grup infracțional organizaț.
Așadar, ar fi ideal dacă nu s-ar mai pleca în masă după diverse
fente. Cunoștințele despre modul în care funcționează administrația ar ajuta.
Cum ar ajuta să mai și gândim, din când în când, cu propriile noastre creiere,
nu cu cele ale politicienilor care deja au dovedit că interesul de gașcă mică,
numită partid, este, pentru ei, mult mai important decât interesul găștii mari
și frumoase care este, din când în când, poporul.
Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!