Ne-am lăsat democrația pe mâna Facebook. Campania electorală online înseamnă reintroducerea mascată a votului cenzitar

Premierul Orban a vorbit extrem de relaxat despre modul în care se va desfășura campania electorală pentru alegerile locale de pe 27 septembrie. De la înălțimea prezidențialelor câștigate în 2014 și 2019, mai ales cu ajutorul nemijlocit al Facebook, șeful guvernului este foarte relaxat: campania se va desfășura online, păstrând regulile de distanțare și standardele comunității.

Doar că în comunitățile rurale ale României, în cele peste 13.000 de localități din care doar câteva sute se ridică, anevoie, la nivel de orășel dotat cu fibră optică, n-a ajuns, încă, nici măcar apa. Rece. Faptul că încă avem undeva peste 40% dintre gospodării neracordate la un sistem de canalizare, unde toaleta este plasată, strategic, în fundul curții, ar trebui să ne spună că o campanie electorală desfășurată online înseamnă, în fapt, reintroducerea votului cenzitar. 

În Menlo Park, California, problemele României așa-zis contemporane sunt greu de perceput. Dacă e să analizăm doar numărul de conturi de Facebook pe care îl dă țara noastră, producția de postaci la hectar s-ar putea să ne îndreptățească la un loc fruntaș în ierarhie. Dar dacă eliminăm conturile false care apar ca ciupercile înainte de alegeri, s-ar putea să ne trezim golași și, mai ales, lipsiți de conținut real.

Recomandări

Guvernul Ciolacu 2, învestit după audieri fulger. Puterea a tremurat până în ultimul moment. Ce nu s-a văzut la televizor

Presă, în adevăratul sens al cuvântului, nu prea mai avem. Ne luăm, așadar, informația de pe Facebook, iar lucrul acesta ne dăunează profund. Vectorii de opinie nu mai sunt validați de profesionalism și istoric, de tradiție și rigori profesionale. Ei sunt cocoțați în fruntea preferințelor publicului pe baza simpatiilor politice.

În vremea în care accesul la tehnologie ar fi trebuit să aducă mai multă democrație, asistăm, în fapt, la o tiranie a unor minorități gălăgioase. Cu cât ai gura mai mare, cu cât dai glas mai multor frustrări pitite în întunecimile minții oamenilor, cu atât ești mai prizat. 

În loc de dezbateri, iprecații. În loc de proiecte și viziune, calomnii. În loc de democrație, nimic.

Ne vom uita în urmă, peste ani, dintre ruinele unei societăți imperfecte, dar potențial perfectibile și vom spune, resemnați: ”Atât s-a putut!“. Vom spune asta dacă, totuși, ne se va da voie, dacă nu cumva vom încălca standardele comunității.

Urmărește-ne pe Google News