Despre cozonaci și oameni care ne pot afecta emoțional

La una dintre televiziunile noastre de știri, am văzut un reportaj cu imagini transmise de la o patiserie. Se vorbea despre oferta de cozonaci și pască. Ofertă bogată, care ar trebui să-mi umple inima de bucurie: avem cozonaci, avem pască!

Numai că bucuria mi-a fost tăiată de prețurile afișate pe burtieră. Ar fi fost firesc ca aceste imagini să fi fost precedate de anunțul: „Atenție, urmează imagini care vă pot afecta emoțional!” Inserarea acestui anunț, în prealabil, n-ar fi fost un exces de zel din partea televiziunii (cine-i fraierul care se mai teme în zilele noastre de CNA?) și nici o ironie. 

Imaginile cu rafturile pline de cozonaci la prețuri adaptate inflației chiar pot genera traume pentru mulți români. Sigur că o comparație a belșugului din prezent cu galantarele goale din alimentările de pe vremea lui Ceaușescu este indecentă și forțată. Mâncarea era mult mai puțină, dar credința Învierii, ferecată în suflete, era mai puternică. Totuși, imaginile cu cozonaci și pască la prețuri „nesimțite” parcă nu vestesc bucuria sărbătorii, ci mai degrabă reprezintă o sugestie către resemnare: asta este! N-ai pe cine să înjuri: nici pe vânzători, nici pe producători, nici pe intermediari (ah, acești mizerabili de intermediari, care niciodată nu ies în față!), nici pe premier, nici pe președinte. Ne trăim cu stoicism „imaginile” care dau buzna în viețile noastre, „afectându-ne emoțional”. 

Recomandări

Dosarul 10 August 2018: reperele unui proces început cu 5 ani întârziere. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile sunt la câteva luni de achitare

Suntem zilnic afectați de emoții. Dacă asculți cu atenție anunțurile despre starea vremii la Radio România Actualități și vocile crainicilor care citesc afectați și îngrijorați temperaturile din diferite localități, fie că sunt mai mici, fie că sunt mai mari decât „valorile obișnuite ale acestei perioade”, dacă ești atent la „informațiile” despre vântul care bate în rafale undeva pe piscurile munților, despre ploaia care amenință circulația în trafic, despre schimbările bruște de temperatură care pot crea turbulențe psihice, atunci ajungi să crezi, chiar să crezi că este ceva în neregulă cu clima asta. (De parcă astea sunt știrile de maximă importanță la radioul național: temperaturile!) Clima este bolnavă, oamenii sunt sănătoși. Sau viceversa? Oricum, până și biata vreme a devenit un factor care ne produce afecțiuni emoționale. Pentru că ni înșurubează în minte ideea că vremea este în schimbare, iar noi, oamenii, suntem nemuritori în aceste vremuri schimbătoare.  

Cum să nu recunosc că sunt „afectat emoțional”, în calitate de cetățean al României, când ministrul finanțelor declară senin că există o gaură în bugetul de stat de 20 de miliarde de lei și, după câteva zile, în fața parlamentului, același demnitar afirmă, nonșalant, că gaura este de 4,7 miliarde de lei? De ce intervențiile ministrului Adrian Câciu n-ar trebui însoțite de mesajul de avertizare: „Atenție, urmează imagini care vă pot afecta emoțional!” Este vorba de bugetul țării! Și când bugetul se află în suferință trebuie să fiu avertizat să nu care cumva să fiu cutremurat emoțional! 

Recomandări

Similitudini în programele de guvernare: decalogul USR – AUR

Cu bruma de luciditate care mi-a mai rămas după această traumă, trebuie să mă întreb: Ce l-a apucat pe ministrul Câciu să spună că există o gaură de 20 de miliarde de lei? A fost pus să spună asta sau a spus-o de capul său? De ce s-a corectat după câteva zile? A calculat mai bine în acest răstimp și a ajuns la rezultatul de 4,7 miliarde? A fost sunat de vreun apelant misterios și i s-a dictat deficitul corect? Până la urmă, care este adevărul: 20 de miliarde sau 4,7 miliarde de lei? Când a mințit/greșit Adrian Câciu, prima sau a doua oară? Mai are vreo credibilitate așa-zisul specialist Adrian Câciu ca să țină în continuare finanțele României? 

Pentru a scăpa de afecțiunile emoționale generate de acest personaj, ar fi normal să demisioneze sau să fie concediat. Nu ar fi singurul membru al guvernului care ar trebui să dispară din peisaj. Marius Budăi se înscrie pe lista generatorilor de „emoții negative”. Timp de un an, ministrul muncii s-a luptat cu „reziștii” de la USR și Cristian Ghinea pe seama plafonului de pensii din PNRR. N-a fost intervenție la România TV să nu pomenească despre ce prostie au făcut autorii PNRR împotriva seniorilor României, vai, vai, ce joc ipocrit!

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. Casa Regală și statul român, furați de rețeaua angajaților prin metoda biletelor revândute

A trecut anul 2022 și ministerul pe care-l conduce Budăi n-a făcut reforma pensiilor, jalon în PNRR. Marius Budăi este o altă imagine de impostor care nu numai că ne afectează emoțional, ori de câte ori deschide gura, ci îi nenorocește pe viață pe mai toți românii cotizanți la fondul pensiilor de stat. 

Un impact emoțional negativ îl manifestă și premierul Nicolae Ciucă, în orice apariție publică, în orice declarație sau alocuțiune. Vorbe goale, poticnite, scremute, fără nicio idee, parcă acest om vorbește cu niște cuvinte scrise de  altcineva, le-a învățat papagalicește și, de fiecare dată, încearcă să le reproducă. Neconvingător. Parcă România a ajuns să fie condusă sub avertizarea: „Atenție, urmează oameni care vă pot afecta emoțional!”

Totuși, printre atâtea emoții negative, să privesc partea plină a paharului: la intrarea în bloc, am văzut prima muscă. După atâtea zile ploioase, cu temperaturi sub valorile normale, și fără niciun gunoi prin preajmă, a apărut, din senin, prima muscă. Iată, vine primăvara! În România, țară plină de imagini și oameni care ne pot afecta emoțional.     

Foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News