Întrebat ce face Digi TV pentru banii primiți de la partide, Mihai Dinei, șeful postului, a spus: „Sunt în concediu”. Ce a răspuns Mihai Gâdea

Conform legii din România, este permis ca, în anumite condiții, partidele să-și facă publicitate. Dar același cadru legal interzice expres ca televiziunile să vândă știri sau conținut editorial nemarcat ca publicitate. Interdicția este valabilă indiferent cine este potențialul cumpărător: companii, partide, primării, ministere sau orice persoane fizice sau juridice.

Vânzarea de știri echivalează cu „ingerința” unui factor politic sau economic în conținutul jurnalistic, lucru nepermis prin Legea Audiovizualului. 

În articolul 6 al Legii Audiovizualului, elaborată încă de acum 20 de ani, apar următoarele:

1. Cenzura de orice fel asupra comunicării audiovizuale este interzisă.
2. Independența editorială a furnizorilor de servicii media audiovizuale este recunoscută și garantată de prezenta lege.
3. Sunt interzise ingerințe de orice fel în conținutul, forma sau modalitățile de prezentare a elementelor serviciilor media audiovizuale, din partea autorităților publice sau a oricăror persoane fizice sau juridice, române ori străine.

Încă din anul 2009, contracte publicate de Gazeta Sporturilor au arătat că Ministerul Tineretului și Sporturilor cumpăra știri la televiziuni, pe listă fiind Antena 1, PRO TV, Antena 3, MTV și Realitatea TV. Ministrul de atunci, Monica Iacob Ridzi, a fost condamnat în acest dosar, însă nu pentru cumpărarea de știri, ci pentru coruperea procesului de achiziție a acelor evenimente plătite cu 600.000 de euro din bani publici.

Recomandări

Un profesor universitar din Sibiu e acuzat de mai multe forme de abuz asupra studenților. Reacția Universității

Practica cumpărării de știri, interviuri și reportaje a continuat vreme de două decenii. Din 2018, momentul în care partidele au primit bani de finanțare direct de la buget, inclusiv sume de promovare, obiceiul nepenalizat de justiție al cumpărării de conținut editorial s-a multiplicat.

Subiectul recent al banilor dați de partide pentru unele televiziuni și site-uri a fost investigat în ultimul an, sistematic, de jurnalistul Cristian Andrei de la Europa Liberă. El a publicat cifre și firme, datele arătând că nu există o transparență a cheltuielilor partidelor și, de asemenea, a obiectului contractelor. 

Dan Vîlceanu, fostul ministru de finanțe și secretar general al PNL, a recunoscut că „am plătit promovare”, cu înțelesul de conținut editorial. Într-un alt material de presă, cel publicat miercuri, 14 septembrie, de către Recorder, Ludovic Orban spune, clar, că dacă acești bani nu erau dați, atunci partidul nu beneficia de știri despre activitatea sa.

Neintrând acum în toate controversele legale și contractuale, în succesiunea anilor electorali și în ce au voie sau nu să facă partidele, un lucru este clar: cumpărarea de conținut nemarcat la TV este interzisă prin lege, în orice situație. 

Recomandări

Anul 2024, cel mai cald din istoria măsurătorilor meteorologice. Ziua în care 24 de stații meteo din România au arătat peste 40 °C

Iar în cazul site-urilor, unde nu există o lege explicită, este vorba de o păcălire a publicului, care crede că citește știri, dar citește publicitate pentru partide, nemarcată ca atare.

PNL, de pildă, achită către anumite site-uri o sumă lunară fixă, de ordinul miilor de euro, fără ca nici una dintre părți să explice ce serviciu se prestează. Când Sabin Orcan, șeful Newsweek România, unul dintre site-urile cu „abonament” lunar fix la banii PNL, a fost întrebat de Recorder care este obiectul contractului cu partidul, el a spus că nu discută aceste lucruri.

Șeful Digi 24 a spus să-l lase în pace

Recorder a contactat și șefii televiziunilor de pe lista partidelor. Ziariștii l-au sunat pe Mihai Dinei, administratorul companiei care deține Digi 24 și membru în conducerea postului, conform propriului anunț al canalului. 

„Sunt în vacanță, vă rog frumos să mă lăsați în pace”, a spus Mihai Dinei, când jurnalistul i-a spus că documentează un subiect despre banii contractați de partide. „Cu cine să vorbim din partea postului?”, a întrebat jurnalistul. „Nu știu, da?”, a spus șeful Digi 24 și a închis telefonul.

Recorder a încercat să discute și cu Mihai Gâdea, directorul Antenei 3. Televiziunea a răspuns prin e-mail. Din captura de ecran a investigației Recorder rezultă că Antena 3 recunoaște că are contract cu una dintre firmele intermediare, Vertigo, dar afirmă că suma e mai mică decât cea avansată de ziarist: 3,1 milioane de euro. 

Recomandări

Secretele murdare ale marilor companii IT din România. Dezvăluirile unui insider: „Când apare «cioclul» în sediu, știm că cineva va fi determinat să demisioneze”

Antena 3 nu detaliază suma de la Vertigo, o agenție de publicitate prin care trec banii publici cheltuiți de PSD către televiziuni, însă asigură că „absolut niciunul dintre contractele comerciale nu se referă la politica editorială a Antenei 3”. 

*erată: Într-o versiune anterioară a acestui text scria că investigația Recorder a fost publicată joi seara, și nu miercuri cum s-a întâmplat de fapt.

Urmărește-ne pe Google News