Din politică pe scaunul de ju(de)cător al CCR. O tradiție lungă a partidelor vechi în trimiterea propriilor oameni la Curte

Nouă judecători are CCR, în fiecare an trei fiind schimbați cu alți trei care vin pe filiera Camerei Deputaților, a Senatului și unul numit de președintele României. În ultimii cinci ani au fost încercări timide de a evita numiri direct din rândul partidelor (cu toate că și în celelalte numiri au fost în mare măsură persoane controversate, doi fiind „unși” de Liviu Dragnea în ultimele sale clipe de libertate), însă o treime tot sunt în funcție în acest moment după ce au avut cariere prin PSD/UNPR, UDMR sau PNL.

De exemplu, Marian Enache, președinte al CCR din 2022 și judecător din 2016, a avut trei mandate în Parlament. Între 1990 și 1992 a fost deputat din partea Frontului Salvării Naționale, în mandatul 1996-2000 a fost ales pe listele Partidului Democrației Sociale din România (unde a stat doar până în iunie 1997, restul mandatului fiind independent), iar în mandatul 2012-2016 a ajuns la UNPR, partidul condus de Gabriel Oprea, care i-a asigurat un nou fotoliu de parlamentar.

În 1993 a fost timp de câteva luni consilier al președintelui Ion Iliescu, înainte de a pleca ambasador al României în Republica Moldova. În 2016, deși era din UNPR, iar PSD a dat de înțeles că propunerea formațiunii este Ioan Chelaru (în continuare un jurist foarte cunoscut), subit, Liviu Dragnea a tras sforile și Senatul (controlat de oamenii lui) l-a ales pe Enache.

Recomandări

Diana Șoșoacă se consideră „erou național martir” și le transmite judecătorilor de la CCR că se urmează un proces internațional

Judecătorul UDMR cu șase mandate în Parlament

Un alt veteran al Curții, Varga Attila, propunerea UDMR care a trecut la votul din Camera Deputaților, în 2016, a avut șase mandate înainte de a ocupa scaunul de judecător. Între 1990 și finalul lui 2012, Varga Attila a fost om de bază al Uniunii.

Tot din politică vine și Laura-Iuliana Scântei. Aceasta a fost senatoare PNL în întregul mandat 2016-2020 și doi ani în perioada 2020-2022, până la susținerea ei pentru CCR.

Moștenirea anilor ’90 și 2000

Cel puțin alți foști 11 judecători ai CCR au trecut prin Parlament, de la înființarea forului, majoritatea pe filieră PSD (a partidelor precursoare).

Vasile Gionea a fost deputat PNŢCD între 1990 şi 1992, când a fost numit judecător CCR, fiind şi primul preşedinte al Curţii Constituționale. Fazakas Miklos a fost senator al UDMR până în iunie 1992, când a fost numit judecător la CCR (pentru un mandat de trei ani, potrivit mențiunilor de pe site-ul CCR). Romul Petre Vonica a ajuns la CCR în perioada în care era în exercitarea mandatului de senator, fiind parlamentar ales pe listele FDSN (precursorul PSD, transformat în 1993 în PDSR). A stat la Curte până în 2001.

Kozsokár Gábor este al doilea judecător susţinut de UDMR pentru Curtea Constituţională. Anterior numirii, în 1998, se afla la al treilea mandat de parlamentar. Petre Ninosu este unul dintre judecătorii Curţii Constituţionale care au avut o carieră politică îndelungată, fiind deputat FSN, FDSN şi PDSR, în intervalul 1990-2000, perioadă în care, timp de doi ani, a fost şi ministru al Justiţiei în Guvernul condus de Nicolae Văcăroiu. Ninosu a fost propunerea preşedintelui Ion Iliescu (în 2001) pentru CCR.

Recomandări

Cum îngroapă România dosarele lagărelor de copii din comunism. Justiția refuză anchetarea infamului program ceaușist de „optimizare socială”

Acsinte Gaspar, judecător în perioada 2004-2013. Înainte de a ajunge magistrat, a avut două mandate de deputat pe listele PDSR, în 2000-2004, în Guvernul Năstase, fiind şi ministru pentru Relaţia cu Parlamentul. Acsinte Gaspar este și unul dintre părinții pensiilor speciale pentru magistrații CCR.

Tot pe filieră politică a venit și Ion Predescu, numit judecător în 2004, după ce avea la activ patru mandate de senator PSD, dar şi trei luni de mandat în fruntea Justiţiei, în Guvernul Văcăroiu.

Toni Greblă, un „imparțial” de cursă lungă

Toni Greblă, ajuns judecător CCR în 2013, a fost anterior numirii deputat PSD, între 2008 şi 2013, iar acum este șeful Autorității Electorale Permanente, instituție care veghează la corectitudinea alegerilor. Toni Greblă s-a evidențiat și prin calitatea de cititor în parlament, fiind cel care a redat verbal cererea de suspendare a președintelui Traian Băsescu în 2012 mai mult de oră.

Augustin Zegrean, fost președinte al CCR în perioada 2010-2016 (dar cu mandat din 2007), a fost senator între 1990 şi 1992, apoi între 2004 şi 2007. În prezent a rămas printre puținii foști CCR-iști care mai critică excesele Puterii, dar și unele interpretări ale celor care l-au succedat. Puskas Valentin-Zoltan a avut trei mandate de parlamentar până să fie numit la CCR în 2007.

Recomandări

„Coaliția de guvernare cu PSD se oprește aici”, anunță Nicolae Ciucă, dar miniștrii partidului rămân în Guvern

Grija PSD pentru Valer Dorneanu

Nu în ultimul rând, precedentul președinte al CCR, Valer Dorneanu, a fost timp de două mandate deputat din partea PDSR/PSD, inclusiv timp de patru ani președinte al forului. În 2009 e numit, tot prin vot politic, secretar general al Camerei Deputaților, iar tot printr-un vot politic, în 2010 ajunge adjunct al Avocatului Poporului. În timpul asaltului PSD și al vechiului PNL asupra instituțiilor statului, din vara lui 2012, Valer Dorneanu este adjunctul care preia interimatul la Avocatul Poporului, după debarcarea la foc automat a lui Gheorghe Iancu, o mișcare prin care gruparea Ponta-Antonescu urmărea plasarea unei persoane care să nu atace eventualele OUG-uri date de Guvern.

În 2013, Valer Dorneanu ajunge la CCR, susținut tot de PSD. Din 2016, când s-a terminat mandatul lui Augustin Zegrean, Dorneanu a fost și președintele CCR.

Singura trecere din zona CCR în cea politică este consemnată tot la social-democrați. După aproape patru ani, 2015-2019, de Curte Constituțională (pentru că a preluat un rest de mandat), Simona Maya Teodoroiu a ajuns în 2020 deputată.

Urmărește-ne pe Google News