Dincă ar putea fi judecat la secret. Decizia DIICOT de a lua cazul se răzbună

DIICOT a intrat în cazul Caracal strecurându-se prin investigaţia împrejurăririlor în care a dispărut Luiza Melencu. Așa cum declara Felix Bănilă în septembrie 2019 , existau „indicii temeinice despre existența unei activități de recrutare a victimei prin răpire/constrângere în scopul exploatării sexuale” a fetei de 18 ani.

A doua zi după ce poliţia a descins în curtea lui Dincă, călcând peste cenuşa din butoi, procurorii din Olt au dispus declinarea competenței de soluționare a dosarului în care era investigată uciderea Alexandrei Măceşanu către DIICOT Craiova. Era „același modus operandi și existau indicii că faptele din ambele dosare ar fi fost comise de către aceeași persoană”, preciza Felix Bănilă, pe atunci încă șef al DIICOT.

La 1 august 2018, dosarul a fost preluat de la Craiova la Structura Centrală a DIICOT.

Cum argumentează procurorii traficul de minori

Procurorii nu şi-ar mai putea justifica prezenţa/competenţa materială în dosarul Caracal, dacă ar renunţa la acuzaţia de trafic de persoane/trafic de minori.

Prin urmare, DIICOT a decis să reinterpreteze definiția aceastei infracţiuni şi, în toate referatele prin care au cerut prelungirea arestării preventive a lui Gheorghe Dincă, procurorii au vorbit despre traficul de minori din cazul Alexandrei Măceșanu ca fiind „recrutarea, transportarea și adăpostirea minorei prin constrângere, răpire și profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra, dată fiind starea vădită de vulnerabilitate (sus-numitul fiind o persoană masivă, cu experiență de viața, în fața căruia o minoră de 15 ani nu a avut practic nicio șansă să se opună), în scopul exploatării sale, prin satisfacerea plăcerilor sexuale proprii”. 

Recomandări

Fanta românească e mai scumpă și mai proastă decât cea din Italia: mai puțin suc de portocale, dar mai multe arome și coloranți | Experiment Libertatea

Cu alte cuvinte, DIICOT susține că Dincă este un traficant solitar, care „racola” fete și le exploata în folos propriu, violându-le. 

Care este definiţia traficului de minori

Dar traficul de fiinţe umane este definit ca fiind „comerţul cu oameni”. Victimele sunt tranzacţionate, precum o marfă, de traficanţii care încasează bani din exploatarea lor.

Conform Codului Penal, prin trafic de minori se înţelege „recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unui minor, în scopul exploatării acestora”.

Recrutarea constă în atragerea victimei spre a fi exploatată în vederea obţinerii de profit.   Există numeroase mijloace de recrutare, cum ar fi false oferte de locuri de muncă în străinătate, recrutare directă în baruri/cluburi sau pe reţele de socializare, anunțuri prin intermediul agențiilor matrimoniale.

Transportarea victimei recrutate constă în deplasarea acesteia dintr-un loc în altul, fie în interiorul graniţelor statului său de origine, fie prin trecerea uneia sau mai multor linii de frontieră.

Recomandări

Edith Alibec, despre ce înseamnă să fii actriță independentă: „M-am apucat să fac proiectul și am început să bat la uși”

Transferarea reprezintă etapa în care victima e transmisă de la un traficant la altul, precum un obiect, prin vânzare – cumpărare, schimb, închiriere, cesiune în contul unei datorii, etc.

Adăpostirea înseamnă plasarea minorilor traficaţi într-un loc ascuns, pentru ca ei să nu fie descoperiţi de organele de drept sau de către alte persoane ce ar putea denunţa ilegalităţile. Acest loc poate fi un apartament, o casă sau o cameră de hotel.

Primirea reprezintă luarea în custodie a minorilor de către un traficant de la altul, ca urmare a transferării.

Există în dosarul DIICOT probe pentru vreuna dintre acţiunile ce compun infracțiunea de trafic de minori, în cazul Alexandrei? Dovezi că ea a fost „recrutată, transportată şi adăpostită”? E posibil să nu aflăm, dacă dosarul va fi judecat la secret.

Există probe că fata de 15 ani, răpită de pe stradă şi sechestrată de Dincă în casa lui, a fost victima infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal.

Ce efecte are un proces secret

În primul rând, rechizitoriul DIICOT ar putea rămâne secret, iar opinia publică nu va putea cunoaște probele și argumentele în baza cărora e acuzat Gheorghe Dincă.

Art. 30 alin. (6) din Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media, aprobat prin Hotărârea nr. 197/17.09.2019 a Plenului CSM, prevede că „nu pot fi eliberate reprezentanților mass-media copii ale actelor și soluțiilor din dosarele având ca obiect (…) trafic de minori (art.212 NCP)”.

Recomandări

Ultimul mesaj al pilotului avionului prăbușit în Kazahstan indică un posibil atac. Principalii suspecți

Nu doar rechizitoriul ar putea rămâne secret, ci și procesul, căci Dincă ar trebui judecat cu ușile închise, conform art. 24 din Legea 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane.

„Ședințele de judecată în cauzele privind infracțiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 211 din Codul penal, și de pornografie infantilă, prevăzută de art. 374 din Codul penal, sunt nepublice.”

Art. 24 din Legea 678/2001:

Conform legii privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, la procesul lui Dincă ar putea asista doar familiile Alexandrei și Luizei, avocații, „reprezentanții Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane, precum și alte persoane a căror prezență este considerată necesară de către instanță”.

Și motivarea deciziei instanței, din finalul acestui proces, ar fi tot secretă. Iar asta pentru că art. 53 din Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media prevede că „nu pot fi eliberate reprezentanților mass-media copii ale actelor și soluțiilor din dosarele având ca obiect (…) trafic de minori (art.212 NCP)”. 

Așadar, opinia publică nu va mai putea afla argumentele în baza cărora judecătorii îl vor condamna sau îl vor achita pe Gheorghe Dincă.

Cazul Caracal, în jurul căruia, de șase luni încoace, se țese un cocon de intrigi și legende, ar putea rămâne, pentru totdeauna, o poveste la care publicul larg să aibă acces limitat. 

Urmărește-ne pe Google News