Direcția națională pentru îmbunătățirea imaginii

Pe 2 aprilie 2012, procurorii DNA trimiteau în judecată unul dintre cele mai mari dosare întocmite de instituție în întreaga sa existență. Este vorba despre dosarul numit de presă “Portul Constanța“, în care erau acuzate de fapte de corupție nu mai puțin de 39 de persoane.

Printre aceste 39 de persoane se numără foști șefi din poliția locală și centrală, foști șefi din Poliția de Frontieră, foști șefi de la Vamă, șefi de direcții și foști politicieni. Foști, pentru că în urma trimiterii în judecată a dosarului, toți inculpații și-au pierdut locurile de muncă, iar carierele lor s-au încheiat, uneori prematur.

Pe 15 iulie 2019, la șapte ani și trei luni de la trimiterea în judecată a dosarului, toți cei 39 de inculpați au fost achitați definitiv, ca urmare a sentinței Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Care a fost reacția rapidă a DNA după pronunțarea sentinței și publicarea știrii?

Pe 16 iulie, DNA a dat publicității un comunicat prin care anunța că în luna iunie au fost condamnate definitiv, pentru fapte de corupție, 65 de persoane. Atât.

Este o tehnică de bază în comunicarea publică: nu amintești eșecurile sau problemele, ci vorbești despre succese.

Asta a făcut și DNA. Achitării a 39 de oameni într-un megadosar de corupție a opus condamnarea altor 65 de oameni. Aparent, DNA a câștigat și această luptă de imagine.

Recomandări

Dosarul 10 August 2018: reperele unui proces început cu 5 ani întârziere. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile sunt la câteva luni de achitare

Dar DNA nu este agenție de PR.

DNA este o importantă instituție a statului care se ocupă cu anchetarea faptelor de corupție, nu cu imaginea angajaților. Mai mult, atunci când vine vorba despre angajații săi, DNA trebuie să ofere, cu prioritate, explicații și răspunsuri, nu exerciții de public relations.

Așadar, în cazul achitărilor din dosarul “Portul Constanța“, datoria DNA era nu să se laude cu alte condamnări, printr-un comunicat, ci eventual să convoace o conferință de presă și să prezinte punctul de vedere al instituției legat de acest caz.

Desigur, foarte multe n-ar fi de zis, la o primă vedere, pentru că instanța i-a achitat, iar propaganda ne-a învățat că nu discutăm deciziile justiției. Dar putem să le explicăm, pe înțelesul tuturor? Asta sigur că se poate face și trebuie făcut.

Cum este posibil ca 39 de oameni (întrebarea este valabilă și în cazul unuia singur) să fie absolviți de orice vină după șapte ani în care au fost ca și condamnați? Căci povestea cu prezumția de nevinovăție funcționează doar în teorie.

Aproape toți cei 39 de inculpați au avut de suferit în acești șapte ani. Cei care ocupau funcții în instituțiile de stat precum Poliție, Vamă, Poliția de Frontieră au fost îndepărtați din funcții. Așa cere legea, după trimiterea în judecată a dosarului, așa cere și opinia publică, așa s-a făcut.

Recomandări

Similitudini în programele de guvernare: decalogul USR – AUR

Singurul care și-a văzut liniștit de cariera politică a fost Mircea Banias. La vremea trimiterii în judecată era senator, ales ca membru PDL, trecuse deja la PNL. De atunci a mai prins un mandat de senator, a schimbat PNL cu Partidul Conservator, apoi a trecut la ALDE, a mai prins un mandat de deputat și a trecut la Pro România.

Pe domnul Banias, dosarul nu l-a afectat în carieră. Dar pe ceilalți, da.

Iar DNA ar trebui să explice, totuși, ce s-a întâmplat cu acel dosar. A fost el prost instrumentat? Despre dezincriminări nu putem vorbi, pentru că acuzațiile sunt altele decât cele de abuz în serviciu. Vorbim despre fals, uz de fals, luare și dare de mită, trafic de influență, contrabandă și evaziune fiscală. Ar trebui să ni se spună dacă dosarul a fost făcut pe genunchi, iar probele au fost neconcludente sau dacă e vorba despre altceva.

Cam asta am dori să aflăm după un astfel de eșec răsunător al DNA, iară nu câte condamnări a reușit instituția să obțină. Din când în când mai e nevoie și de sinceritate, și de adevăruri rostite chiar și cu ochii aplecați sfios în pământ.

Epoca PR-ului pe spinarea anticorupției ar fi trebuit să dispară de aproape un an.

Urmărește-ne pe Google News