E sfidător ce face. După ce a produs criza politică în plină pandemie, sau cel puţin a fost părtaş la ea, după ce a încălcat de nenumărate ori Constituţia, acum face acest gest care depăşeşte orice minimă logică şi raţiune. În plină criză politică, dar mai ales sanitară, când moartea a devenit starea de fapt, dumnealui pleacă în vacanţă la piramide.
Preşedintele şi cu soţia în alb pe culmile piramidei când o ţară este în doliul negru pe culmile disperării.
Este strigător la cer un astfel de gest acum, în aceste condiţii. Acum când ar trebui să primim un mesaj de unitate, de solidaritate, de grijă unii faţă de alţii. Acum ca niciodată avem nevoie de aceste mesaje şi acţiuni. Şi ce primim: un mesaj care ne divizează, ne învrăjbeşte şi ne mai spune că suntem abandonaţi total. În timp ce noi murim, primul om al ţării se distrează, afişând un total dispreţ faţă de tragedia în care ne aflăm.
Cred că şi un administrator de colonie ar fi avut mai multă empatie, mai multă înţelegere şi respect decât acest preşedinte care nu că nu-şi mai respectă funcţia şi menirea, ci sfidează elementarul bun-simţ.
A avut dreptate totuși: este preşedintele unei ţări pe care a eșuat-o. Şi acum o priveşte cu dispreţ: ghinion.
Poate că președintele Iohannis ar fi făcut bine nu să urce piramida, ci să coboare la baza piramidei. Iar baza piramidei noastre sociale este destul de largă, pentru că e compusă din milioane de cetăţeni cu un salariu minim, de milioane de copii care trăiesc la limita sărăciei şi care se mai şi culcă flămânzi. Acele milioane de oameni care duc greul şi acum sunt loviţi din plin de efectele pandemiei: nu doar moartea care-i paşte, ci mai ales felul în care le afectează pâinea de toate zilele.
Aceste milioane de cetăţeni care sunt afectate teribil aşteaptă nişte gesturi minime de solidaritate cu ei din partea instituţiilor statului. Şi ce văd?
În plin haos administrativ, fără o guvernare stabilă, în plină criză medicală, preşedintele Iohannis le trimite o vedere de vacanţă: o imagine a dispreţului şi abandonului total.
Dragi cetăţeni, vă descurcaţi voi – eu sunt plecat în vacanţă. Aceasta este solidaritatea şi doliul în alb sfidător al preşedintelui demult eşuat. Această imagine a doliului în alb dispreţuitoare şi iresponsabilă va rămâne probabil marca preşedintelui eşuat.