Duminică, la prânz, premierul Florin Cîțu a anunțat, victorios: „Mă bucur că în urma intervenției mele, cele două persoane, care în prezent sunt internate la Spitalul Floreasca, vor fi transferate în străinătate”.

Înainte de elementele noului caz, să explicăm puțin cum se transferă un pacient ars în străinătate. La liniuță.

  1. Sistemul de sănătate e obligat să asigure asistență medicală de urgență, iar arsura severă e urgență medicală.
  2. În cazul în care sistemul public românesc nu poate asigura un serviciu, legislația europeană, comprimată în formularul S2, spune că statul e obligat să transfere pacientul afară.
  3. Aici intervine un mecanism de transfer descris în Ordinul Ministerului Sănătății 2063/2020, realizat la inițiativa supraviețuitorilor Colectiv.
  4. Ce spune mecanismul? Formarea în maximum 2 ore de la internarea în urgență a cazului a unei comisii medicale de evaluare. Ea decide dacă pacientul îndeplinește criteriile de transfer.
  5. Atenție: dacă spitalul sau medicul curant consideră că rănile pot fi tratate în România, pacientul poate fi transferat doar dacă familia ori angajatorul îi găsește un loc într-un spital din străinătate, pe care îl plătește din fondurile proprii.

Asta e în general. Sâmbătă, cu o zi înainte de postare, situația era următoarea:

  1. În cazul pacienților de la Floreasca, medicul curant a constatat că suprafața și profunzimea arsurilor nu impune internarea într-un centru de mari arși.
  2. „Sunt arsuri de 30% și 20%, gradul 2A și 2B, adică fără afectarea întregii grosimi a pielii”, spun specialiștii care cunosc situația. Se vindecă fără grefare, cu îngrijire / toaletare și pansare specifică.
  3. Conform medicilor de la Floreasca, o asemenea situație poate fi gestionată într-unul dintre cele trei centre moderne din țară, alături de Iași și Timișoara și nu impune transferul.

De ce a fost nevoie de intervenția premierului?

Bun. Azi, aflăm că cele două persoane vor pleca în străinătate, costurile urmând să fie suportate de KMG Internațional și Rompetrol Rafinărie. De ce a fost nevoie de intervenția primului-ministru? Dacă angajatorul a decis transferul pe cheltuiala lui, nu era nevoie de o intervenție a premierului țării la ministrul sănătății și la secretarul de stat Arafat.

Este un gest prin care, dincolo de dorința de a veni în ajutorul familiilor, Cîțu pune practic la îndoială, în public, capacitatea spitalului din România de a îngriji arsuri intermediare, de tip 2A-2B.

Medicii de la Floreasca se puteau descurca cu cei doi pacienți.

Sursă medicală:

Și asta doar urmărind, cu degetul pe Lege, situația punct cu punct. 

În altă ordine de idei, dacă oricine e liber să preia un ars din România câtă vreme suportă cheltuielile, de ce era nevoie de intervenție? S-a împotrivit cineva Legii?

Nu mai vorbim de rădăcinile cuvântului „intervenție”, care se ramifică spre alți pacienți cu arsuri care au rămas prin spitalele țării în ultimii ani și care n-au beneficiat de același tratament.

 
 

Urmărește-ne pe Google News