Domnule ministru al turismului,
V-am văzut în Mamaia, de curând, erați într-o vizită de lucru. Purtați o cămașă albă, un jeans drăguț și o pereche de pantofi negri. Era cald, erați stingher, vă străduiați să vă terminați munca mai repede, să dați declarații și să plecați.
În canicula aia ați apucat să spuneți că avem plaje frumoase și resorturi care rivalizează cu cele din străinătate, la aceleași prețuri. Și ați mai spus că avem distracție non-stop, ceea ce nu se întâmplă în alte părți.
Au trecut vreo trei săptămâni de când vă plimbați ca un ministru prin Mamaia. Nu ca un turist. Să știți că nu s-a schimbat nimic între timp. Și, în general, nu s-a schimbat nimic în Mamaia, în ultimii 10 ani.
Așa că încerc încă să îmi dau seama ce ați văzut dumneavoastră în vizita scurtă de atunci și nu am văzut noi, constănțenii, în ultimii ani?
Pentru că, domnule ministru, Mamaia nu concurează cu nimic. Mamaia pute. Pute de la un capăt la altul. Nu ați simțit asta când ați fost pe la noi?
Pute, pentru că așa pute vara în orice cartier din Constanța, atunci când trece mașina de gunoi. Și mașina de gunoi tocmai trecuse pe lângă dumneavoastră. Trece în fiecare zi, dar degeaba. Pentru că vara, în cartierele din Constanța, gunoiul se strânge până dă pe-afară și miroase. Iar Mamaia fix asta este, un cartier dezolant al Constanței.
Așa că nu, iată de ce Mamaia nu mai poate concura vreodată cu vreo stațiune din lumea asta. Pentru că Mamaia nu mai este o stațiune. Ca să existe Mamaia pe care dumneavoastră v-o închipuiți, atunci ea ar trebui rasă și reconstruită de la firul ierbii ca să se poată numi din nou stațiune.
Ah, mă scuzați. Am zis firul ierbii? Nu e corect. E un reflex care mi-a rămas de-acum 20 de ani, de-atunci când în Mamaia încă mai existau spații verzi, cu trandafiri, copaci și alte nebunii de pe vremurile copilăriei mele. Și cred că și a copilăriei dumneavoastră, pentru că nu ne despart prea mulți ani.
Praf magic de corupție, amestecat cu teroare
Între timp, cât am crescut și eu, și dumneavoastră, Primăria Constanța a presărat praf magic de corupție peste Mamaia, a amestecat cu puțină teroare și aici au crescut, în 10 ani cât la alții niciodată, hidoșenii de 8 și 10 etaje, unele lipite de altele, altele în altele și peste altele. Unele înrădăcinate în verdeață, altele înfipte direct în nisip.
Scheletele altor construcții hidoase zac în soare așteptându-și patronii să iasă din pușcărie, ca să le termine de ridicat. Nu le-ați văzut, domnule ministru? Nu ați simțit că se prăbușesc peste dumneavoastră? Nu v-ați sufocat, domnule ministru? Nu vă simțeați prizonierul unor betoane care vă înghit?
Nu v-a copleșit, domnule ministru, pentru că nici măcar nu mai puteați vedea marea de ele? N-ați avut nicio strângere de inimă?
Poate e de la cămașa albă și pantofii cu șosete pe care îi purtați, pentru că așa vă obliga vizita de lucru. Și poate tot din cauza cămășii și a pantofilor n-ați putut ajunge până la mal.
Poate, dacă ați fi ajuns, ați fi văzut cum șezlongurile mai au puțin și plutesc în mare. Pe patronii de plaje nu îi suspectez că nu cunosc legea exploatării plajei. Dar dumneavoastră? O știți? Stăpânii plajelor fac bine ce fac cu șezlongurile lor care au împânzit tot nisipul? Știu, de vină sunt cei de la Apele Române. Dar dumneavoastră unde sunteți ministru?
Apoi, m-am gândit că, poate, în vizita dumneavoastră de lucru pe litoral, vi s-a făcut foame. Ce ați făcut? Ați răbdat până la București? Sau ați îndrăznit să vă cumpărați un ineluș de cocă prăjită în ulei proaspăt de câteva zile? Sau poate ați servit o gogoașă, o clătită? Un sombrero? Ori v-ați ferit de focarele de salmonela care-și fac veacul lângă chiloții și sutienele din plastic chinezesc, lângă colace și acareturi îngrămădite în dughene insalubre?
Când ați plătit ultima dată, cu bani din buzunar, ca să vă cazați și să mâncați în Mamaia ?
Știu, aveți dreptate, concurăm cu stațiunile din străinătate. Dar am uitat să vă întreb când v-ați petrecut ultimul concediu în Mamaia? Când ați plătit ultima dată, cu bani din buzunarul dumneavoastră, ca să vă cazați și să mâncați în Mamaia? Nu vă amintiți?
Domnule ministru, ca să scriu articolul ăsta, am dat căutare pe Google ca să mă asigur că v-am reținut numele corect. Sunteți ministru din ianuarie 2018 și nu-mi amintesc nimic notabil despre activitatea dumneavoastră, cu excepția acestor declarații despre Mamaia. Și pe care n-o să le uit prea curând. La fel ca mine, sunt mulți care nu v-ar recunoaște dacă v-ar întâlni. N-o să vă ascund că mi-am dat seama că sunteți ministrul Turismului după hainele pe care le purtați pe plajă.
Așa că renunțați la jeanșii drăguți, la cămașa albă și la pantofii negri, îmbrăcați o bermudă colorată și luați-o la pas pe plajă. Printre șezlonguri și oameni, printre tarabe și umbreluțe. Nici atunci n-o să vă recunoască cineva. Doar că, poate, plimbarea asta relaxată o să vă ajute pe dumneavoastră să vă însușiți realitatea din Mamaia.
Domnule ministru, avem plaje ticsite de șezlonguri și gunoaie. Avem resorturi cu servicii proaste și prețuri neverosimile, care nu rivalizează cu nimic din jurul nostru. Avem distracție și bâlci de maximum doi lei.
Pentru că sunteți ministrul unui turism de Calcutta.