„Don’t look up” la valul 5 al pandemiei. Avanpremiera cu ministrul Rafila

Până la sfârşitul lui ianuarie, este foarte probabil ca România să ajungă din nou la 25.000 de cazuri de COVID pe zi, spun prognozele INSP.  În valul 5 al pandemiei, „se poate atinge vârful din valul precedent în 31 de zile, faţă de 52 de zile în valul Delta”, a explicat, cu grafice doveditoare, Adriana Pistol. Această viteză e dată de mai mulţi factori:

• 60% din populaţia vulnerabilă din România nu e vaccinată
• Doar un sfert din cei vaccinaţi au făcut şi doza booster
• Întârzierea implementării certificatului COVID la muncă
• Transmisibilitatea mai mare a tulpinii Omicron faţă de Delta şi protecţia mai scăzută a vaccinului faţă de această nouă tulpină. 

„Avem o populaţie receptivă numeroasă”, spune Pistol, „o populaţie care se poate îmbolnăvi oricând”. 

În ciuda semnalelor că deja creşte numărul de cazuri, autorităţile spun că nu am intrat încă oficial în valul 5. 

„Rata de reproducere a infecţiei în România este în acest moment 0,91. Când va atinge 1, atunci putem vorbi de începutul valului 5”, explică Alexandru Rafila. 

Când se va întâmpla? Este vorba de câteva zile, cel mult săptămâni. 

În pregătirea valului Omicron, măsurile şi discursul ministrului sănătăţii ating mai multe note corecte din perspectiva sănătăţii publice. Astăzi, Rafila a vorbit, de exemplu, despre:

1. Extinderea capacităţii de testare COVID, prin introducerea testelor pe bază de antigen la nivelul cabinetelor medicilor de familie. Aşa cum Libertatea a arătat în multiple rânduri, încă de la începutul pandemiei, România nu testează suficient pentru a depista la timp cât mai multe dintre cazuri. Extinderea testării este cu atât mai importantă cu cât noua tulpină, Omicron, este şi mai greu de ţinut sub control decât versiunile anterioare ale virusului. 
2. Nevoia îngrijirii corecte a bolnavilor nonCOVID. (Bună parte din excesul de mortalitate din România nu e dat de cazuri COVID, ci de pacienţi cu alte patologii care nu au avut acces la tratament, la timp).
3. Creşterea capacităţii de răspuns şi măsuri pentru siguranţa pacienţilor în spitale.
4. Parteneriate active cu organizaţiile de pacienţi şi alte ONG-uri din sănătate, cu organizaţiile medicilor de familie sau colegiile medicilor, dar şi implicarea reprezentanţilor cultelor religioase în discuţiile de sănătate publică
5. Actualizarea protocolului de tratament COVID – care a rămas în urma a ceea ce arată dovezile ştiinţifice internaţionale privind terapia antivirală folosită la COVID. 

Toate acestea sună a elemente sănătoase într-o strategie integrată de combatere a pandemiei. Problema este că, momentan cel puţin, nu sunt declinate în decizii specifice şi ferme. 

Despre extinderea testării au vorbit şi foştii miniştri ai sănătăţii fără ca acest lucru să se întâmple în fapt (de altfel, testarea a fost pe măsura pandemiei, numai în perioadele de platou ori cu cele mai mici numere de cazuri. În rest, a rămas mult subdimensionată.) 

Neglijarea pacienţilor cu alte boli

Când vorbeşte de „neglijarea pacienţilor cu alte patologii timp de doi ani” şi de creşterea mortalităţii de alte cauze în România, ministrul este foarte greu de contrazis. Pe fondul pandemiei, exact asta s-a întâmplat până acum. 

Murim de două ori mai mulţi de boli care pot fi prevenite sau tratate. Iar octombrie 2021, vârful valului 4, a fost luna cu cea mai mare mortalitate pe timp de pace în România. 

Ba mai mult, dacă vorbim de îngrijirea spitalicească, deja 20% dintre paturi sunt luate în calcul pentru bolnavii cu COVID în valul 4, iar ministrul a precizat că procentul poate urca până la 30% la nevoie. Cel mai probabil, şi în valul 5, accesarea serviciilor medicale pentru alte patologii va continua să reprezinte o problemă mare în România – exceptând asumarea unor măsuri foarte eficiente pentru stoparea creşterii cazurilor de COVID ce necesită spitalizarea. 

„Nu avem specialişti în instalaţii de oxigen”

La capitolul siguranţa pacienţilor în spitale, Rafila a anunţat astăzi că Inspecţia Sanitară a evaluat deja instalaţiile electrice în 300 de spitale, dar tot el a adăugat şi că „nu avem specialişti în instalaţii de oxigen”. 

După o serie de incendii în unităţi medicale care ne-au zdruncinat ultimele rămăşiţe de încredere în siguranţa din spitale, însuşi ministrul recunoaşte că ministerul de profil nu are oameni care să verifice starea instalaţiilor de oxigen din secţiile de ATI şi nu numai.

Un moment-cheie în conferinţa de astăzi a ministrului Rafila a fost răspunsul acestuia la întrebarea reporterului care a vrut să ştie până când ar trebui implementat certificatul verde. 

Nu există „prea curând” pentru certificatul verde

Rafila, care preferă termenul de „certificat electronic COVID”, a evitat să dea un termen-limită, deşi, cu nici jumătate de oră înainte, Adriana Pistol arătase, cu cifre, că întârzierea implementării certificatului COVID a contribuit la explozia de cazuri din valul 4 şi că absenţa lui la începutul valului 5 ar determina o pantă vertiginoasă în câteva săptămâni. 

De altfel, din prezentarea şefei de la INSP, o concluzie e limpede: termenul-limită pentru certificatul electronic COVID era undeva în această toamnă. Din acest punct încolo, nu există „prea curând”. Însă nu acesta a fost răspunsul ministrului. 

Consecinţele refuzului său de a semnala urgenţa acestei măsuri se vor putea vedea doar în timp. 

A nu te uita la consecințele amânării certificatului verde e o scenă asemănătoare cu a nu te uita în sus când vine meteoritul, imagini emblematice din filmul momentului: „Dont look up”. În film se naște chiar o mișcare cu acest nume, „Nu te uita în sus”. De ce să știi, când poți să amâni cunoașterea pericolului?

„Am pornit de la zero”

Poate cea mai alarmantă însă este senzaţia generală de după conferinţa de presă de miercuri.  

La 22 de luni de la primul caz de COVID în România, părţi din discursul lui Rafila sună a ceva ce-ar fi trebuit să auzim cu vreo 4-5 miniştri înainte, de pildă: „Am înfiinţat o structură de coordonare a asistenţei medicale la nivelul Ministerului Sănătăţii, astfel încât MS să ia deciziile în timp real în ceea ce priveşte pacienţii cu COVID şi nonCOVID”. 

Noua structură, spune ministrul, are printre altele o evidenţă în timp real a capacităţii ATI în spitalele din România – dar acest lucru se întâmpla deja, din 2020, la nivelul MS, prin platforma alerte.ms, în care spitalele completau date legate de pacienţii lor. 

Exact când mă gândeam că mai multe din măsurile lui par să sugereze că porneşte de la zero în lupta cu COVID, Rafila însuşi a spus-o, ca să nu mai existe dubii: 

Rafila, tranziția de la medic la ce anume?

„Am plecat de la zero. Ministerul Sănătăţii avea foarte, foarte puţine instrumente la dispoziţie, încât să coordoneze activitatea medicală la nivel central şi la nivel judeţean”, a argumentat oficialul.

Cuplând asta cu acuzaţiile că timp de doi ani pacienţii nonCOVID au fost neglijaţi sau că nu s-a făcut informare, ci numai promovare pentru campania de vaccinare, este clar că medicul Rafila nu s-a desprins încă de politicianul Rafila.

Rămâne de văzut, în restul mandatului, care va deveni dominant, pe măsură ce Omicron va deveni, la rândul lui, dominant în România. 

Urmărește-ne pe Google News