Roxana Dascălu a fost jurnalist Reuters timp de un deceniu, în România și Europa de Est, când a scris despre dificila tranziție de la comunism spre democrație și economie de piață a țărilor din regiune.
A lucrat apoi în PR, – comunicare și relații cu presa. În prezent, este colaborator la revista Reporter Global și traducător și este printre fondatorii mișcării civice Inițiativa România, unde se ocupă de comunicare. Locuiește în satul Rivel, din sud-vestul Franței, împreună cu soțul ei, artist ceramist de origine română.
Acesta este primul ei text în Libertatea:
Aici sunt îngropați sodații români luați prizonieri de
germani în Primul Război Mondial, unii după bătălia de la Turtucaia, și morți
în condiții cumplite, de frig și foame, trimiși să piară în lagărele de război
din estul cel mai îndepărtat al fostului Imperiu German. Osemintele lor se
odihnesc acum în Franța.
Crima pe care au comis-o acești soldați-țărani? Se luptau pentru țară și rege.
1919-2019. Trimiși la
moarte de kaiserul Wilhelm
Dieuze – aproape 1.000 de morți, eroi martiri, soldați români. Soultzmatt – aproape 700. Haguenau – 472.
Labry – 256, din cei 2.746 de soldati eroi martiri români
din Primul Război Mondial care își dorm somnul de veci sub cruci în cimitire
militare din Franța.
Mulți au fost prizonieri de război. Morți de foame și de frig
în lagăre de război germane din Alsacia, pe frumoasa vale a Mosellei, sau în
Lorena. Departe de țara pentru reîntregirea căreia au luptat. Ofițeri și
țărani.
Trimiși de kaiserul Wilhelm să moară în lagăre de război
germane, aflate acum în Franța.
Franța îi omagiază și respectă. În Romania, povestea lor
rămâne deocamdată nescrisă.
Voi încerca să o scriu eu, de aici, de la moara din Pirineii
francezi unde m-am mutat acum un an. Măcar atât.
Aștept date de la București, de la Oficiul
Național pentru Cultul Eroilor, al MApN. Frumos acronimul ONCE. Am
trimis o cerere acum două săptămâni – mi s-a spus azi că trebuie să aștept 10
zile, conform regulamentului.
Nu am reușit să îl găsesc la birou nici pe atașatul militar
al României de la Paris. Ba nu răspunde nimeni la telefonul oficial, ba sună
ocupat zeci de minute în șir.
Voi încerca și la ambasador. Am încredere în fostul
jurnalist de excepție, acum ambasador, Luca
Niculescu.
În schimb, am primit deja, pe e-mail, toate datele cerute telefonic de la primăria din Soultzmatt. Emoționante: Regele Ferdinand și Regina Maria au inaugurat cimitirul militar român de acolo în 1924.
Regina Maria a vizitat cimitirul acela, unde zac oasele
soldaților martiri români, an de an, până la moartea sa în 1938.
Francezii locului au păstrat memoria vie.
Voi reveni cu detalii. Mai am mult de săpat și sper ca toți
cei care au fișa postului din România să își facă măcar datoria de
onoare.