40.600 de cetățeni, în vârstă de peste 18 ani, din 27 de țări membre UE, au fost sondați telefonic, în perioada octombrie-decembrie 2020, în legătură cu felul în care percep corupția în societate. Respondenții au fost rugați să mărturisească și propriile experiențe din interacțiunea cu autoritățile.
Aproape o treime din cetățenii UE susțin că starea de integritate a țării lor s-a înrăutățit anul trecut și aproape o jumătate susțin că guvernele nu fac suficient pentru combaterea corupției, arată studiul Transparency International, realizat de institute din fiecare țară, cu suportul financiar al Uniunii Europene.
Din România au fost intervievați 4.000 de oameni. Cetățenii români sunt cei care au dat în cea mai mare proporție mită în anul 2020, dintre toți membri UE.
1 din 5 români a trebuit să ofere mită, cei mai mulți în spitale, școli, la eliberarea documentelor sau către poliție. E o cifră de aproape trei ori mai mare decât media europeană, de 7%.
Probabil că există o corelație între experiența personală consolidată în relația cu „cei mari” și convingerea cetățenilor români că e acceptabilă corupția în Guvern. România este singura țară europeană unde mai mult de jumătate dintre locuitori, 53%, au declarat că pot găsi scuze corupției guvernamentale. E dublu față de media europeană de 27%. În Europa, aproape 3 din 4 cetățeni găsesc inacceptabilă corupția guvernamentală.
Cifra din România vine în aparentă contradicție cu o altă percepție locală, cea a puterii cetățenilor obișnuiți de a lupta împotriva corupției. Aici, la factorul speranță, România pare că e în topul european, dacă am lua în calcul doar acest răspuns din studiu.
78% dintre români cred că cetățenii obișnuiți pot face diferența în lupta împotriva corupției, față de o medie europeană de 64%.
1 din 3 români crede în instituțiile UE mai mult decât în cele din Palatul Victoria
Ecartul între încrederea mică în propriul guvern și cea superioară în instituțiile UE este uriaș în România, cel mai mare de pe continent.
33% dintre români cred în instituțiile UE, dar nu cred în propriul guvern. La fel se întâmplă în Slovenia (31%), Polonia (30%) și Spania (29%).
În schimb, în Danemarca, Finlanda, Suedia, Austria, Germania și Olanda cetățenii creditează prioritar guvernele naționale, mai mult decât instituțiile europene. Cea mai mare diferență defavorabilă instituțiilor UE este în Olanda, unde propriul guvern este mai de încredere decât forurile europene în fața a 21% dintre cetățeni.
Mituirea polițiștilor în România, peste dublul mediei europene
În privința poliției, ea se bucură de o postură de prestigiu pe continent. Mai mult de 3 din 4 femei și bărbați de peste 18 ani din UE (77% mai exact) au încredere medie sau mare în poliție.
Autorii studiului notează însă că în anumite țări, iar România este prima din lista exemplelor, autoritățile suferă de o lipsă sistematică de încredere din partea cetățenilor.
Una dintre explicații este gradul scăzut de integritate chiar al forțelor care asigură legea și ordinea în aceste țări. Pe baza propriilor experiențe, 7% dintre români au spus că au mituit pe cineva din Poliție în 2020, un fenomen care depășește dublul mediei europene, de 3%.
Și la acest capitol datele oscilează mult. Există țări în care cetățenii accesează Poliția prin mită, precum Bulgaria (15%), România (7%) și Croația (7%), în timp ce în majoritatea statelor mita pentru poliție este mult mai puțin prezentă, precum în Grecia (2%), Germania (2%), Franța (3%) sau Olanda (1%).
Elementele detaliate din baza de date, care nu apar în raport, dar pot fi descărcate, confirmă că nu doar ca experiență personală, ci și ca percepție, Poliția Română este într-un major deficit de încredere, față de instituțiile similare din Europa.
24% dintre români consideră că Poliția este direct implicată în corupție. Ponderea nu este depășită decât de ceea ce cred bulgarii (34%) și ciprioții (32%) despre legătura dintre propria poliție și actele de corupție.