ComenteazăÎn teorie, legea ar fi trebuit să impună colectarea separată a “biodeșeurilor”, adică a resturilor din grădini (frunze, crengi) și a resturilor alimentare (coji de fructe/legume, coji de ouă etc.). Doar că în practică, apar câteva amendamente problematice. Spre exemplu, care permit în continuare aruncarea gunoiului la grămadă, deși asta contravine unei directive UE care spune că este obligatorie colectarea separată, până în 2023 (UE WFD 2018/851, art.22).
O altă problemă este că sunt acceptate acele deșeuri care pot compromite obținerea unui compost bun, cum ar fi uleiurile uzate, grăsimile, resturile animale sau deșeuri din procesarea pieilor.
Acestea nu ar avea ce căuta în compost, fiindcă “conțin chimicale deosebit de toxice pentru mediul acvatic, pentru sursele de apă și pentru sănătatea oamenilor și animalelor, chimicale cu grad mare de persistență în natură și în organismul uman – unele peste 20 de ani”, potrivit Dr. Biolog Oriana Irimia, Coordonator Programe Schimbări Climatice Zero Waste România.
Aceste “portițe” din proiectul legislativ par mai degrabă un cadou pentru edilii leneși care nu vor să își bată capul cu reciclarea, sau pentru anumite grupuri cu interese financiare, decât pentru cetățeni care, așa cum veți vedea, știu să colecteze separat atunci când le este oferită cu adevărat această posibilitate — infrastructură, informare și costuri mai mici pentru cei care aruncă separat deșeurile.
De asta este important ca parlamentarii să primească mesaje, să se creeze suficientă presiune publică pentru a scoate din lege paragrafele problematice.
Hrană pentru pământ în loc de gunoi toxic
Este important de obținut acest compost de calitate fiindcă în felul acesta o mare parte din gunoi este transformată în humus, un îngrășământ natural care poate fi folosit în agricultură, parcuri sau grădini. Altfel, tot gunoiul ajunge la gropi sau în incineratoare și, amestecat fiind cu diverse alte deșeuri, devine sursă de poluare — în loc să fie sursă de hrană pentru pământ.
Aproape jumătate din gunoiul care ajunge acum la gropi ar putea deveni compost, adică îngrășământ — dar doar dacă este colectat corespunzător.
Ce puteți scrie în mesajul către parlamentari și unde să trimiteți mailul?
Pentru a veni în întâmpinarea oamenilor care vor să le scrie parlamentarilor pentru a nu adopta amendamentele problematice, organizația Zero Waste România a realizat un mesaj și a extras adresele de mail ale parlamentarilor la care trebuie să ajungă mesajul. Oamenii pot să le copieze și să dea send.
Ca la multe alte capitole, România este codașă la reciclare și e pe cale să plătească amenzi la Bruxelles fiindcă nu a fost în stare să folosească fondurile europene destinate gestionării deșeurilor și îmbunătățirii calității aerului.
Țintele de reciclare nu pot fi atinse dacă nu are loc colectarea selectivă a gunoaielor.
Prin reciclare și reutilizare, alte state au diminuat cantitățile de gunoi care sunt arse în incineratoare sau ajung în gropi, iar astfel emană substanțe periculoase pentru om și animale, poluând pânzele freatice, aerul și solul.
În loc să respectăm legile existente și să adăugăm unele noi care să încurajeze bunele practici, suntem în pragul de a lansa o lege care nu va face decât să amâne rezultatele de care România are mare nevoie.
Satele unde colectarea a crescut de la 1% la 61% în trei luni
Peste 90% dintre românii nu aruncă gunoaiele separate, scrie în motivația unuia dintre amendamentele problematice din proiectul legislativ despre care am vorbit mai sus.
Indiferent la realitatea că românii nu au parte de infrastructură pentru aruncarea separată a gunoaielor, indiferent la realitatea că nu există sisteme de recompensă/amenzi pentru aruncare separată, argumentul sugerează că românii trebuie să continue să arunce la grămadă deșeurile fiindcă așa au făcut până acum.
Însă milioane de români care au plecat în țări precum Germania, Austria, Italia s-au adaptat rapid și au reușit fără mari probleme să arunce gunoiul în coșuri separate, în funcție de tipul acestuia.
Avem chiar în România exemple care ne arată că atunci când oamenii au avut cu adevărat ocazia de a arunca separat, au făcut asta.
În comuna Sălacea din Bihor, formată din două sate cu vreo 3.000 de locuitori, colectarea separată a crescut de la 1% la 61%, în doar trei luni.
În doar trei luni!
Potrivit Elenei Rastei, de la Zero Waste România, organizație care a ajutat la introducerea colectării selective în Sălacea, s-a ajuns la asemenea rezultate prin oferirea infrastructurii potrivite, educație pentru adulți și copii, precum și instrumente de motivare prin bonificație, sau constrângere prin amenzi („plătești-pentru-cât-arunci”).
Mai mult, dacă la început cetățenii nu erau preocupați de problema gunoiului, implicarea acestora a crescut la 97%.
Recorder a scris despre exemplul din Târgu Lăpuș, oraşul în care se reciclează de 10 ori mai mult decât în restul ţării. În loc să ajute, autoritățile naționale au încercat să pună bețe în roate proiectele din Lăpuș, după cum au aflat jurnaliștii Recorder.
În orice caz, gunoiul merită atenția voastră nu doar fiindcă colectarea selectivă, reutilizarea și reciclarea dau bine pe hârtie și ar scuti cetățenii români de amenzi usturătoare de la Bruxelles.
Gunoiul merită o atenția voastră fiindcă gestionarea lui corespunzătoare îmbunătățește viața tuturor cetățenilor. Înseamnă aer și ape mai curate, în loc de poluare masivă de la gropi de gunoi și deșeuri arse.
E momentul să scoatem România din groapa de gunoi în care se afundă, la propriu și la figurat.