Educația în 2019: trei miniștri într-un an, gafe și măsuri controversate

Între timp, gafele miniștrilor Educației sau dezastrul rezultatelor PISA au venit peste întreaga societate ca o ploaie rece.

Trei politicieni au fost la conducerea Ministerul Educației în anul ce se încheie: Ecaterina Andronescu (noiembrie 2018-august 2019), Daniel Breaz (ministru interimar – august-septembrie 2019), Monica Anisie (din noiembrie până în prezent). Din 19 septembrie până 7 noiembrie portofoliul Educației n-a avut ministru din cauza răfuielilor politice dintre Klaus Iohannis și fosta guvernare PSD.

Ecaterina a IV-a

Anul 2019 ne-a găsit cu Ecaterina Andronescu ocupând pentru a patra oară funcția de ministru al Educației. Aproape tot mandatul său a constat în propuneri anunțate la televizor, fără o dezbatere publică în prealabil, sau ordine apărute peste noapte cum ar fi schimbarea calendarului admiterii la liceu în mai, cu câteva zile înainte ca elevii să susțină examenele vocaționale și probele de limbă străină.

Părinții, sindicaliștii și elevii și-au manifestat revolta în presă și pe rețele de socializare, motiv pentru care Andronescu a revenit asupra deciziei.

Miniștrii care s-au jucat cu soarta elevilor care iau sub cinci la Evaluarea Națională

O altă măsură controversată inițiată de fostul ministru PSD este interzicerea elevilor care iau sub cinci să se înscrie la liceu, rămânând doar cu posibilitatea de a se înscrie în școlile profesionale. Ideea a fost aspru criticată în spațiul public pentru că ar fi discriminatorie și ar condamna elevii cu rezultate mai scăzute să se înscrie într-un învățământ precar și cu cadre didactice nepregătite.

Recomandări

Episodul care a generat conceptul de „terorist” la revoluția din 1989. Masacrul atroce a fost folosit pentru a alimenta psihoza națională

Cu toate acestea, ministrul interimar care a urmat după Andronescu, Daniel Breaz, a semnat în toamnă metodologia de admitere la liceu care prevedea inclusiv acest criteriu. În cele din urmă, măsura a fost abrogată printr-un ordin al actualului ministru, Monica Anisie, publicat săptămâna trecută în Monitorul Oficial.

S-a tăiat numărul de ore de la ciclul gimnazial și filiera vocațională de la liceu

Proiectul inițiat anul trecut de Liviu Pop și susținut de Ecaterina Andronescu în vederea reducerii numărului de ore la gimnaziu și liceu a fost adoptat de Parlament și promulgat de președintele Klaus Iohannis la sfârșitul anului. Asta după ce, în ianuarie 2019, Iohannis a trimis legea pentru reexaminare în Parlament pe motiv că aplicarea ei ar aduce „un val de concedieri în sistemul de învățământ”. Acum, însă, nu a mai avut de ales decât să o promulge.

Legea care se va aplica începând cu anul școlar 2020-2021 prevede o reducere de maximum:

• trei ore pentru clasa a V-a
• cinci ore pentru a VI-a
• opt ore pentru clasa a VII-a
• nouă ore pentru clasa a VIII-a
• patru ore pentru clasa a IX-a și a X-a la filiera vocațională

Amânarea evaluării transdisciplinare prevăzută în Legea Educației

Cum s-ar putea implementa această măsură? O soluție ar fi introducerea învățământului transdisciplinar. Dacă ne uităm la Legea Educației, copiii care au intrat în 2012 în clasa pregătitoare și care în prezent sunt în clasa a VII-a, ar fi trebuit să beneficieze de formare transdisciplinară până acum astfel încât anul următor să poată susține o probă transdisciplinară la Evaluarea Națională, care să intercaleze noțiuni de matematică și alte științe exacte.

Recomandări

PNL a plătit o campanie în care Călin Georgescu a fost promovat intens pe TikTok, similară cu o campanie a Rusiei în Ucraina, a descoperit ANAF

Numai că asta nu s-a întâmplat pentru că la gimnaziu nu sunt planuri-cadru (stabilesc disciplinele și numărul de ore pe săptămână pentru fiecare dintre acestea) și programe școlare adaptate transdisciplinarității, dar și pentru că profesorii n-au beneficiat de formare în acest sens. Așa se face că Executivul Orban a dat OUG pentru amânarea cu patru ani a evaluării transdisciplinare.

Cazul Caracal a dus la reluarea discuțiilor despre transportul gratuit pentru elevi

Cazul Caracal nu s-a soldat doar cu demiterea Ecaterinei Andronescu din funcția de ministru al Educației pentru că a afirmat că Alexandra Măceşanu n-ar fi trebuit să se urce într-o maşină de ocazie, ci a încurajat elevii să lupte pentru dreptul constituțional de a beneficia de transport gratuit.

Concret, Asociația Elevilor din Constanța, cât și alte asociații, s-au revoltat împotriva OUG nr. 51/2019 dată de Guvernul Dăncilă, prin care s-a eliminat transportul județean de persoane din sfera serviciilor publice. Astfel, elevilor nu li se mai decontează abonamentele pentru transportul județean, „ceea ce va conduce la creșterea abandonului școlar în rândul copiilor din mediul rural, cei mai vulnerabili din punct de vedere social-economic”, au afirmat în vară reprezentanții elevilor și mai multe ONG-uri.

Recomandări

Prostia liberală nu schimbă datele „fenomenului Georgescu”. Ciucă, Rareș Bogdan nu sunt deranjați de forțele polițienești ale binelui?

Peste 100.000 de elevi sunt navetiști în România

La sfârșitul anului, Guvernul Orban și-a asumat răspunderea pentru abrogarea OUG 51, dar asta de fapt amână rezolvarea problemei pentru un an și jumătate, întrucât instituțiile europene trebuie să fie notificate, a explicat Asociația Elevilor din Constanța (AEC).

În plus, AEC a subliniat că, pentru ca elevii navetiști să beneficieze de transport gratuit, guvernanții trebuie să abroge hotărârea dată de Executivul Cioloș în 2016 pentru adoptarea unor tarife maximale, fără însă a da compensații pentru transportatori astfel încât aceștia să nu iasă în pierderi.

Efectul din prezent al hotărârii este că operatorii de transport nu le vând abonamente elevilor cu tarifele introduse de guvernanți. Drept urmare, copiii navetiști își cumpără abonamente la preț întreg, iar când se duc la școală să-și deconteze jumătate din banii achitați, li se spune că prețurile sunt prea mari în comparație cu legea și nu le pot deconta decât parțial sau deloc.

Un copil a trebuit să moară în fosa septică a unei școli pentru ca Guvernul să dea bani pentru toalete

În luna aprilie, după ce un băiețel de trei ani a murit în fosa septică a unei școli dintr-un sat ieșean, ministrul Andronescu anunța că cele 1.184 de școli care n-au grupuri sanitare vor primi 65 de milioane de lei. O lună mai târziu  a fost publicată Hotărârea de Guvern care arată că, din numărul total de școli care au nevoie de investiții, doar 858 au primit bani pentru toalete.

Rezultatele PISA arată că avem tot mai mulți elevi analfabeți-funcțional

Potrivit rezultatelor testelor PISA susținute anul trecut, 41% din elevii de 15 ani, mai mult cu 2% față de anul 2015, nu pot identifica ideea principală într-un text de lungime moderată, nu pot găsi informații bazate pe criterii explicite și nici nu pot face reflecții asupra scopului textului. Comparativ cu România, media din țările OCDE a elevilor care nu înțeleg textul citit este de 23%, mai mică cu 18 cu procente.

Aceleași date ne arată că la proba de matematică a crescut procentul elevilor care nu pot face calcule de bază, raportându-se la lumea înconjurătoare: de la 40% în 2015 la 47% în 2018. Comparativ cu România, media din țările OCDE a elevilor care nu stăpânesc noțiuni elementare de matematică este la jumătate: 24%

De asemenea, procentul celor sub nivelul de bază la proba de științe a crescut cu 5%: de la 39% în 2015 la 44% în 2018. Cel din urmă procent este de două ori mai mare decât media OCDE: 22 %.

„Rezultatele elevilor sunt mai slabe nu doar la PISA, ci și la Bac sau Evaluarea Națională față de anul trecut. Totodată, a scăzut rata de note sub 7 la titularizare, examen susținut de profesori.“

Guvernul Orban a desființat Institutul de Științe ale Educației, care se ocupă de PISA

Pe 6 noiembrie Guvernul Orban a hotărât desființarea Institutului de Științe ale Educației (IȘE), care se ocupă de realizarea programelor școlare și a planurilor-cadru, respectiv comasarea acestuia cu Centrul de Evaluare și Examinare, care realizează subiectele examenelor naționale, într-o singură instituție: Centrul Național de Politici și Evaluare.

„Se elimină singurul institut de cercetare care putea să-i ofere ministrului studii cât mai aproape de realitate în baza cărora să ia decizii. Acesta nu poate să cunoască toate problemele sistemului de învățământ. De aceea are nevoie de date din teren care să-i orienteze deciziile“, a explicat pentru Libertatea Ciprian Fartușnic, director IȘE.

Comisia Europeană ne-a spus că trebuie să investim mai mult în educație

Cu câteva luni înainte ca Guvernul Orban să aloce unul dintre cele mai mici procente din PIB pentru Educație din ultimii ani, Comisia Europeană a semnalat că investițiile statului român în Educație sunt scăzute în comparație cu cele de la nivelul UE. Totodată, a subliniat că nevoia de finanțare a sectorului este vitală pentru a reduce inegalitățile între elevii din medii vulnerabile și cei din familii cu o bunăstare ridicată, dar și pentru a crește nivelul de calitate.

„S-ar putea ca orice reformă majoră să necesite finanțare suplimentară în vederea consolidării mecanismelor de asigurare a echității și a eficienței“, atrage atenția Comisia Europeană, care evidențiază decalajele dintre România și media europeană.

„În 2018 rata de părăsire timpurie a școlii era de 16,4% în România, în timp ce media europeană era 10,6%. De asemenea, ponderea absolvenților de studii superioare era de 24,6%, în România, în timp ce la nivelul Uniunii Europene era 40,7%.

De altfel, chiar și comisarul european pentru Educație a afirmat într-un interviu pentru Libertatea că prioritatea învățământului din România ar trebui să fie incluziunea socială.

Ar mai fi multe de discutat despre învățământul preuniversitar, însă mă opresc aici pentru a îndrepta atenția și către două probleme majore din învățământul universitar. Reformarea sistemului educațional nu pornește doar de jos în sus, ci și invers. Fie că ne place sau nu în universități se formează politicienii care mai apoi iau decizii pentru România, inclusiv pentru educație.  Așadar:

1. Amânarea evaluării școlilor doctorale până la 31 decembrie 2021

Deși Legea Educației din 2011 prevede că școlile doctorale ar trebui să fie analizate o dată la 5 ani, acest lucru nu s-a întâmplat până în prezent. Ultimele guverne n-au făcut decât să amâne evaluarea și să vină cu tot felul de metodologii care nu s-au pus în aplicare. Astfel, noi nu știm care este nivelul de calitate sau echitate al activității doctoranzilor și al celor care îi coordonează în munca de cercetare. Dar apoi ne revoltăm de fenomenul fabricilor de diplome sau cum de persoane cu funcții înalte și-au plagiat tezele de doctorat.

2. Permiterea rectorilor cu legături politice să rămână la conducerea universităților

Majoritatea rectorilor din România sunt pe cale să-și încheie cel de al II-lea mandat la conducerea universităților. Însă ei nu se mulțumesc cu atât și plănuiesc să se agațe de scaun, profitând de o fereastră din Legea Educației care spune că un rector poate avea maximum „două mandate complete“.

Este vorba de o modificare a Legii Educației realizată 2014 de Remus Pricopie, care era atunci ministru al Educației și care se suspendase din funcția de rector SNSPA pentru a ajunge șeful învățământului. De modificare beneficiază inclusiv acesta, dat fiind că de curând și-a început cel de al III-lea mandat de rector al SNSPA, cât și Mihnea Costoiu (rector Politehnica București) care la vremea aceea era ministru al Învățământului Superior.

Alți foști miniștri care ar urma să candideze pentru al III-lea mandat de rector sunt Sorin Cîmpeanu, Daniel Breaz și Valentin Popa. Pe lângă aceștia, alți 7 rectori și-au câștigat dreptul de a candida pentru încă un mandat prin suspendarea de câteva săptămâni cu pretextul de a pleca prin delegații MAE în țări exotice.

Urmărește-ne pe Google News