Energie și mediu post-pandemie. Schimbarea modului de lucru și a modului de locuire modifică ponderea energiei folosite, cu impact pozitiv asupra mediului (V)

Un trafic auto mai rarefiat duce, inevitabil, la scăderea consumului de combustibil. Prețul foarte mic al petrolului din ultimele luni nu este, însă, doar rezultatul faptului că s-a circulat mai puțin cu automobilele personale sau că transportul de pasageri a intrat aproape în colaps.

Desigur, a contat foarte mult și asta, dar foarte mari consumatori de petrol se găsesc mai ales în industriile asiatice, unde omenirea și-a trimis fabricile poluante. Câtă vreme aceste industrii, mai ales în China, și-au încetat activitatea din cauza pandemiei, petrolul a fost o resursă nesolicitată.

Consumul de petrol scade în Vest, crește în Est

De la criza petrolului din 1973, țările europene și SUA au căutat mereu variante alternative care să le scape de dependența de petrol.

Peste 40 de ani de astfel de căutări au dus, în timp, la scăderea consumului în țări care alteori erau devoratoare de petrol. SUA, Europa și Japonia și-au redus consumul, în ultimele decenii, cu de la 10% la 20%, în condițiile în care, totuși, parcul auto este în continuă creștere. Atât în aceste țări, cât și în întreaga lume.

Dar dacă țările avansate economic își reduc în mod constant consumul, acesta se mută în economiile emergente din Asia. Astfel, consumul de petrol creștea anual, până la începutul lui 2020, cu aproximativ 3%.

Recomandări

Anchetă la Castelul Peleș după dezvăluirile Libertatea. Corpul de control al Ministerului Culturii a cerut actele contabile din 2019 și documente interne. Mărturia unui turist șocat de hoția angajaților

Izolarea intervenită la nivel mondial în ultimele luni a adus consumul de petrol, însă, la un minim nemaiîntâlnit în ultimele decenii. Țările producătoare de petrol sunt principalele perdante în acest moment și orice strategie ar adopta, nu-și vor reveni prea curând. Dacă păstrează nivelul actual al producției sau încearcă să-l crească, pentru a compensa prin volum scăderea de preț, nu vor face decât să suprasatureze piața și să determine noi scăderi de prețuri, până în momentul în care nu vor mai avea  unde să stocheze. Dacă reduc producția pentru a reveni la prețuri apropiate de cele de la începutul anului, oricum nu vor câștiga precum înainte, pentru că nu vor avea același volum de vânzări.

Dar chiar dacă, la nivel declarativ, există tendința oamenilor de a evita în perioada următoare transportul în comun și dorința de a se orienta spre achiziția de autoturisme, este foarte posibil ca viitorul să ne ducă spre reducerea consumului de petrol, datorită reducerii traficului auto.

Căci nu dorința oamenilor de a avea propriul automobil pentru a nu mai merge nici măcar cu taxiul sau Uber-ul va redesena economia, ci modul în care se va schimba modul de lucru. Dacă marile companii din domenii în care acest lucru este posibil vor considera că munca de acasă este mult mai avantajoasă, atunci transportul rutier se va reduce masiv. Or, transferarea spațiului de muncă la domiciliu este din ce în ce mai luată în calcul, după ce evoluțiile din ultimele luni au demonstrat productivitate sporită a angajaților și au adus perspectiva unor economii considerabile din chirii și utilități. Nici măcar vacanțele făcute cu mașina personală, nu cu avionul, nu vor readuce consumul de combustibil la nivelul de la sfârșitul lui 2019, începutul lui 2020.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea – Alegeri prezidențiale: candidații cu cele mai mari șanse să intre în turul 2

Ar putea scădea și consumul de energie electrică

Nu doar petrol se va consuma mai puțin dacă începem să lucrăm cât mai mulți de acasă.

În condițiile în care dispar marile spații de birouri, consumul de energie electrică va scădea și el. Spațiile de birouri ale zilelor noastre sunt spații vaste, prost iluminate natural și, prin urmare, mari consumatoare de energie electrică fie doar și pentru iluminare. Consumul transferat din clădirea de birouri la domiciliu nu este nici pe departe la fel de mare. De asemenea, scăzând numărul călătorilor cu metroul, căci nu mai sunt nevoiți să meargă la birou și să se întoarcă de acolo acasă, sau traficul feroviar pe distanțe scurte, în orașele unde acesta funcționează pentru a deservi navetiștii cotidieni, vor apărea și în acest domeniu economii de energie electrică.

Dacă, așa cum scriam în episoadele trecute, se schimbă obiceiurile de consum, iar marile supermarketuri sunt înlocuite de depozite pentru livrările online, brusc mai dispar niște consumatori energofagi, căci depozitele, deservite în special de roboți, nu au nevoie de iluminare electrică, manipularea mărfurilor făcându-se automat cu ajutorul unor senzori și dispozitive care nu au nevoie de lumină pentru a recunoaște un produs și pentru a-l lua de pe raft.

Recomandări

De ce i-a arestat Curtea Supremă pe suspecții asasinatului de la Arad. Judecătorii invocă dovezi „fără echivoc” ale unor relații intime între inculpați

Dacă scade consumul de petrol folosit pentru transport, se reduc automat noxele emise de automobile. Dacă scade cosumul de electricitate, scad și noxele eliminate în procesul de producere a energiei electrice. Dacă două luni cu emisii de noxe reduse se văd imediat în creșterea calității aerului, imaginați-vă cum s-ar regenera mediul dacă noxele reduse ar deveni o obișnuință.

Efectul noului mod de a munci și al noului mod de locuire asupra mediului

Este foarte probabil, însă, ca un efect mult mai benefic asupra mediului să-l aibă schimbarea modului de locuire. Petrecând mult prea puțin timp acasă, datorită faptului că ne petrecem timpul la serviciu sau în drum spre serviciu, avem tendința de a nu da atenție împrejurimilor spațiului în care locuim.

Dacă, însă, ne mutăm biroul în apartament, vom deveni, inevitabil, mai interesați de vecinătăți.

O eventuală transformare a clădirilor de birouri în spații rezidențiale va presupune și o regândire a spațiilor verzi aferente. va fi nevoie de mai multe parcuri, de mai mulți arbori. Orașele care păreau că se îndreaptă spre  o betonare excesivă vor fi nevoite să se reorienteze pentru a oferi oamenilor mai multă natură, dacă nu vor dori să se depopuleze.

Cum oamenii vor petrece mult mai mult timp acasă, unde le va fi și biroul, vor fi mai pretențioși, vor cere de la autorități și de la dezvoltatorii imobiliari mai multe spații verzi, mai multe locuri de joacă și o mai eficientă curățenie în spațiile publice. Având posibilitatea de a lucra de oriunde, de fapt, inclusiv din localități mai mici, mai apropiate de natură, va trebui ca oamenilor să li se ofere compromisuri acceptabile pentru a mai locui în orașe, iar aceste compromisuri vor fi legate, în primul rând, de măsuri care reduc poluarea, fac aerul respirabil și oferă posibilitatea petrecerii timpului în aer liber.

Urmărește-ne pe Google News