ComenteazăCând faci investigații jurnalistice știi că presiunile sunt inevitabile. Îți pui la bătaie reputația și, generic vorbind, alcătuirea vieții tale.
Uneori, riscul devine palpabil prea târziu ca să mai faci ceva. Iar amenințarea la viață nu mai e generică, e concretă și definitivă.
În democrații, se întâmplă rar ca statul însuși, prin instituțiile sale, să depășească linia roșie și să fie de partea celor care amenință și hărțuiesc presa.
Am câteva lucruri de spus în legătură cu ce ce întâmplă acum echipei de investigații GSP – Libertatea.
1. Jurnaliștii discută cu cei pe care-i intervievează. Se întâlnesc cu cei despre care scriu.
Acum câteva zile, Dana Budeanu a făcut publice fotografii cu Mirela Neag și cu mine într-un restaurant, la o discuție cu Valer Blidar, patronul firmei de tramvaie Astra Arad. Câteva televiziuni au preluat povestea și au dat o notă acuzatoare întâlnirii.
Antena 3, de pildă, nu a ținut cont de faptul că noi înșine am scris un articol, în septembrie 2020, în care am povestit respectiva întâlnire. De altfel, de aceea am conversat cu Blidar, după cum am discutat cu multă lume, am contactat și Primăria, ca să ajungă informația la public.
Antena 3 nu a schițat niciun gest ca să cunoască și versiunea noastră. Postul afiliat CNN în România a ajuns să prezinte drept culpă jurnalistică să vorbești cu cei pe care-i intervievezi.
CNA nu s-a sesizat, cel puțin nu până acum. La televiziuni ni se predică, pur și simplu, o lume pe inversul regulilor democratice, iar telespectatorul nu e protejat de nimeni.
2. Ziariștii citează știri din alte publicații, din agenții de presă, din surse deschise. Pentru asta ne-a reclamat la DIICOT primarul Daniel Băluță.
Încă în momentul în care noi eram audiați ca martori, Gândul publica o parte a plângerii primarului Băluță la adresa a doi jurnaliști de la Libertatea: Mihai Toma și Cătălin Tolontan.
Din ea, aflăm că Mihai Toma a fost acuzat de primar că a semnat în Libertatea preluarea cu citare a unui articol din Newsweek, iar eu pentru că sunt „autorul moral” al citării.
Totul pe fondul opiniei primarului Daniel Băluță, care se consideră „abuzat, șantajat, etichetat, defăimat, denigrat și înfierat” de către presă, de adversari politici sau de către procurori. „Mi se fac dosare la comandă”, afirmă Băluță în aceeași plângere, citată de Gândul.
Îmi afectează imaginea, atât în calitate de Primar al Sectorului 4, cât și de Președinte al Partidului Social Democrat Sector 4.
Daniel Băluță:
3. Fiecare publicație este responsabilă pentru ceea ce scrie și de aceea există surse, ca oamenii să poată cântări
Toată presa din lume preia selectiv lucruri care apar în alte publicații pentru ca să asigure o plajă de știri cât mai amplă. Așa funcționează media în folosul dreptului la informare a publicului.
E de la sine înțeles că fiecare publicație este responsabilă pentru ceea ce scrie. Dar, apropo de momentul mai sus pomenit cu pozele, pare că nimic nu mai e de la sine înțeles. Și, cum operațiunea de intimidare construită de Daniel Băluță arată ca una amplă și concepută pe ideea „Murdărește ce nu poți cumpăra sau distruge”, e benefic să explicăm lucruri de bază.
Așa cum jurnaliștii trebuie să încerce să vorbească cu cei despre care scriu, jurnaliștii trebuie să citeze cînd preiau o informație din altă sursă. Acesta nu e complot, ci un mod natural și transparent de a funcționa.
De altfel, după Libertatea, și Hotnews a preluat aceeași știre despre licitația de la Primăria Sectorului 4, la revista presei. La rându-le, cei de la Hotnews au citat și ei, în mod corect, atât Libertatea (unde au văzut-o), cât și Newsweek (autorii articolului). Nu este o conspirație să citezi sursa, e o obligație.
Ca să încheiem explicația cu un exemplu recent și foarte cunoscut, multe publicații și televiziuni au preluat tot din Newsweek o altă știre. Cea despre faptul că DLAF a trimis către DNA constatări în proiectul european unde apare numele lui Dan Barna. În general, au fost atenți și au citat sursa. Nu e „grup organizat” să citezi, e o datorie.
4. Deși Newsweek este autoarea articolului, noi credem că echipa de investigații a Libertatea este ținta operațiunii de compromitere.
Când cei doi jurnaliști ai Libertatea au fost chemați ca martori la DIICOT, televiziunile erau în față. Explicația din clădirea procurorilor a fost că „e o conferință de presă a conducerii DIICOT la ora 14”. Nici un ziarist nu vine de la 10 dimineața pentru o conferință de presă de la ora 14.
A doua zi, când au fost chemați cei de la Newsweek, nu s-au mai umplut televizoarele de imagini. Au fost Antena 3 și Realitatea TV. Nu blamăm pe Newsweek, dar nici nu ne coalizăm cu ei. Fiecare răspunde pentru ceea ce face.
Conform plângerii lui Daniel Băluță, primarul PSD susține că „reprezentanții Asocierii Lindor Ideal Construct SRL – Comprest SA s-au înțeles cu jurnaliștii Alexandru Pop și Mihai Toma”.
În ceea ce-l privește pe Mihai Toma, de la Libertatea, există explicații care țin de baza meseriei, prin care dovedim că e o minciună ce susține primarul Băluță.
Noi explicăm care sunt regulile noastre când cităm, scriem și publicăm. Iar regulile au funcționat și ele sunt cea mai bună apărare a lui Mihai Toma.
5. Informația a ajuns la reporter fiind repartizată aleatoriu
Informația a ajuns în redacția Libertatea fiind semnalată de Newsweek, după publicare. Era, practic, deja o informație publică, atunci am aflat. Publicațiile își semnalează ceea ce ele consideră interesant. Nu e conspirație, ci un lucru normal, firesc în toate țările.
De altfel, Newsweek nici nu a insistat în niciun fel. Ei au trimis doar un link sec, în care apărea articolul deja publicat de ei. Uneori, publicațiile își promovează munca, revin în a semnala că au ceva special, interesant pentru public, insistă. Nu a fost așa în acest caz.
De la un editor al Libertății, semnalarea a ajuns la responsabilul de zi al siteului, care a dat-o redactorului Mihai Toma să o evalueze și să citeze.
Redactorul nu avea cum să se înțeleagă cu nimeni pentru că nu știa că-i va fi repartizată oportunitatea de a face sau nu o știre despre Primăria Sectorului 4. Dar Daniel Băluță și cei care în mod caraghios l-au sfătuit nu înțeleg cum funcționăm.
Oricare dintre redactorii de tură putea să o primească. Repartizarea a fost întâmplătoare, în funcție de ce avea fiecare de lucru în acel moment.
Mihai Toma a și contactat Primăria Sectorului 4 ca să comenteze, să explice. La citări asta nu e prea întâlnit, dar a fost un pas suplimentar făcut de Libertatea în procesul de redactare. Primăria condusă de Daniel Băluță nu a răspuns nici atunci, nici după aceea.
Apoi, articolul făcut de ziarist a ajuns la un editor diferit, practic al patrulea filtru redacțional care a văzut informația publicată de Newsweek. Oricare dintre cei patru putea să o considere neinteresantă pentru public și nu se mai prelua. Editorul a dat „verde” textului final și s-a publicat ca una dintre cele aproximativ 100 de știri/articole zilnice din Libertatea. Procesul a durat o zi. Așa merg lucrurile într-o redacție și nu e nicio uneltire.
6. Nu avem o înțelegere cu nimeni, în afară de public
În deceniile de când facem jurnalism de investigație ne-am făcut mulți dușmani puternici. Informațiile publicate au expus corupție la înalt nivel sau au stricat aranjamente de zeci de milioane de euro.
Faptul că DIICOT a ales să expună în fața camerelor de luat vederi un ziarist, pe Mihai Toma, care scrie în mod frecvent despre bandele de interlopi e fără precedent. E o intimidare. Vorba lui Toma: „Cât va dura să refac relația cu oamenii acum că mafioții îmi știu fața și m-au văzut acolo unde de regulă merg ei?”. Dar ne vom descurca.
Cazul în sine nici măcar nu e important. Libertatea a preluat, cu bună credință, o relatare despre o licitație publică, un fapt de interes public expus de altă publicație. În articol se invocau date publice, inclusiv o decizie a Curții de Apel, iar ziarul a încercat să adauge și reacția primăriei.
Am făcut totul în cursul unui proces redacțional liber, necondiționat de nimic în afara interesului public. Căci nu avem nicio înțelegere cu Newsweek și cu nimeni altcineva, fie că sunt politicieni, firme, magistrați. Cu nimeni.
Nu răspundem pentru ce fac alții, fie Newsweek, fie oricine altcineva, din presă sau din politică. Dar răspundem în fața cititorilor și pentru ei am oferit aceste explicații.
UPDATE: Într-o primă versiune a acestui articol am scris că televiziunile n-au fost la audierile celor de la Newsweek. Informația nu era corectă, jurnalistul Mircea Marian declarînd că ”au fost și Realitatea TV și Antena 3, am dat o scurtă declarație, nici nu aveam ce declara, articolul din plîngere nu era al meu”.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!