„Fascismul timpurilor noastre” și alegerile prezidențiale din SUA. Despre pericolul căderii în barbarie

Cazul emblematic de cădere în barbarie, scrie istoricul american, este cel al Germaniei interbelice – cu violență politică de atunci, fascism, militarism și, în final, genocid. După ce prezintă succint cifrele Führer-ului și ale Partidului Nazist – 30% din numărul total de voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din 1932 și 37% în turul al doilea pentru fostul lider de la Berlin – Harold James conchide că ascensiunea politică a dictatorului german s-a datorat nu atât suportului popular, cât mai ales sprijinului masiv pe care l-a primit din partea instituțiilor tradiționale: armata, birocrația, forțele de poliție și, mai ales, comunitatea de afaceri. 

Vorbește apoi de miopia oamenilor de afaceri din epocă vizavi de ascensiunea nazismului, cazul lui Georg Solmssen, fost CEO al celei mai mari bănci germane, Deutsche Bank, și de dezintegrarea sistemului internațional de securitate – cu o Ligă a Națiunilor neputincioasă.  

Care sunt similitudinile cu ceea ce se întâmplă azi?

1. Majoritatea instituțiilor internaționale sunt incapabile să gestioneze crizele contemporane – sistemul Națiunilor Unite este paralizat de diviziunile date de (a) războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de cel al (b) campaniilor Israelului împotriva Hamas, Hezbollah și poate în curând Iran.
2. Tendințele autarhice într-o economie globală interconectată și interdependentă, ceea ce ar conduce la costuri dureroase nu doar pentru americani, dar și pentru tot restul lumii. 
3. Similar cu liderii de afaceri germani înainte de ianuarie 1933, personalitățile financiare proeminente ale zilei, precum Larry Fink de la BlackRock, susțin că alegerile din SUA „chiar nu contează” pentru piețe. 

Recomandări

Castelul Peleș, închis parțial pentru turiști. Măsurile luate după ce Libertatea a scris despre starea critică în care se află muzeul și scandalul biletelor revândute

În final, istoricul conchide că puține evenimente sunt mai serioase ca o criză financiară care afectează iremediabil nivelul de trai și viețile cetățenilor, discreditându-i total pe cei care susțin astfel de politici dezastruoase pentru oameni. 

Dar noi știm deja că politicile implementate postcriza din perioada 2008-2012, de tip „Salvați băncile și sărăciți oamenii”, au funcționat de minune doar pentru bancheri, nu și pentru oameni, cum sublinia David Harvey în Enigma capitalului. În acest context, s-a pus întrebarea (legitimă) dacă nu cumva crizele economice de acum nu înseamnă, de fapt, sfârșitul neoliberalismului liber-schimbist ca model economic dominant pentru dezvoltarea capitalistă. 

Recent, în august 2023, într-un articol intitulat „Economic Insecurity and the Demand of Populism in Europe”, patru universitari europeni (de la Roma, Milano, Bologna, Warwick), Luigi Guiso, Helios Herrera, Massimo Morelli și Tommaso Sonno, subliniau că

1. Insecuritatea economică are un impact semnificativ asupra ponderii votului populist și că, drept rezultat al insecurității economice, 
2. Prezența la vot este într-o continuă scădere.

Este cât se poate de clar că suntem martorii unor vremuri ultrainegalitare din punct de vedere economic. Toate datele statistice indică asta, nu are rost reluarea la infinit a acelorași și acelorași cifre. Similar, există o tendință cât se poate de clară către un vot de protest, populist-naționalist-autoritarist. În tot acest ansamblu, da, oamenii de afaceri dau dovadă de cinism și aroganță și spun, ca în exemplul dat de Harold James, că alegerile chiar nu contează pentru piețe și mediul de afaceri. Cu toate acestea, Trump le bate americanilor la ușă și nici Europa nu se simte prea bine. După cum scrie recent laureatul Nobel în economie, Daron Acemoğlu, democrația în întreg spațiul vechilor democrații industriale este în criză. Partidele de extremă dreapta, extremiste în ansamblu, beneficiază de faptul că centrul stânga și centrul dreapta sunt acum asociate cu stagnarea salariilor, creșterea inegalității și alte tendințe nefavorabile majorității cetățenilor. Titlul articolului este sugestiv: If Democracy Isnt Pro-Worker, It Will Die (Dacă democrația nu este pro-muncitori, va muri).

Recomandări

Ce vă faceți dacă-l înfiază regimul Trump pe Georgescu? S-a făcut toată lumea „tradițională”, Simion s-a „europenizat”

Anii ‘30 se aștern cumva înaintea noastră? Alegerile din 5 noiembrie din SUA le oferă unor oameni extrem de bogați o oportunitate uriașă de a înclina balanța în favoarea unui candidat iliberal și de a deschide calea către pericole (invizibile poate pentru ei) într-una dintre cele mai strânse bătălii electorale din timpurile moderne.  Înaintea noastră? Să așteptăm alegerile de pe 5 noiembrie din SUA!

Foto: Profimedia

Urmărește-ne pe Google News