Opinia publică a trecut cam ușor peste această decizie cu impact istoric. Mulți au așteptat Sinodul Anului Bisect cu ochii pe „răzvrătitul” ierarh tomitan, care a fost „dojenit”, pierzând din vedere esențiala poziționare a BOR față de chestiunea Mitropoliei Basarabiei. De fapt, cele două subiecte sunt coerente: ÎPS Teodosie, un lăudător explicit al lui Putin, a primit avertisment sinodal, iar clericii moldoveni de sub jurisdicția moscovită care trec la Mitropolia Basarabiei (deci sub ascultarea canonică a Patriarhiei Române) sunt bine veniți. 

Pe fondul războiului pornit de Rusia asupra Ucrainei suverane, Republica Moldova a început, alături de statul agresat, negocierile pentru aderearea la Uniunea Europeană. Politica pro-UE a guvernului Dorin Recean și eficientele demersuri internaționale promovate de președinta Maia Sandu au reușit totodată să limiteze, prin măsuri legale, influența propagandei ruse în Republica Moldova. Ea rămâne însă agresivă și toxică, mai ales prin organul ei local ecleziastic: Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove, supusă Patriarhiei Moscovei și a întregii Rusii. 

Că Rusia își intensifică războiul hibrid asupra lumii euro-americane devine tot mai clar, mai ales în acest an cu mare încărcătură electorală. Am văzut asta inclusiv în episodul mercenarilor fugarului Ilan Șor, pe care Poliția Moldoveană i-a oprit să ajungă la protestul organizat de AUR, la București, taman când capitala României găzduia elita politică din UE, reunită la Congresul PPE. 

Dacă partidele filo-ruse pilotate de Kremlin caută să destabilizeze Republica Moldova pe plan politic (prin provocări organizate în Transnistria și Găgăuzia), Patriarhia Moscovei își folosește omul de la Chișinău – mitropolitul Vladimir – pentru a-i menține pe cei mai mulți moldoveni în orbita ecleziastică a „russki mir”.

Politica de rusificare mentală pe cale bisericească se află în plin impas, pentru că tot mai numeroși clerici moldoveni trec (cu tot cu parohiile lor) la Mitropolia Basarabiei și, chiar dacă sunt abuziv caterisiți de Vladimir, își află locul firesc în cea mai mare Biserică Ortodoxă din Uniunea Europeană… 

De vreme ce – așa cum spunea recent d-na Maia Sandu – România reprezintă principalul sprijin al Republicii Moldova, e normal ca Patriarhia Română să redevină matca preoțimii ortodoxe de peste Prut. Două secole de rusificare prin dictat țarist, urmate de teroarea sovietică, nu pot stopa destinul european al Republicii Moldova, alături de România.

Însăși titulatura lui Vladimir – mitropolit al Chișinăului și al întregii Moldove” – atestă imperialismul Moscovei, întrucât Moldova e deplină doar dacă include și partea ei din dreapta Prutului, acolo unde s-a înființat, la 1401, sub Alexandru cel Bun, prima eparhie eponimă. Și cu siguranță că Moldova istorică se va întregi, dar nu prin dezmembrarea României, ci prin reunificarea de facto a spațiului spiritual românesc, odată ce Republica Moldova va deveni membră a Uniunii Europene. 

Mitropolitul Vladimir și episcopii săi sufragani (Sava de Tiraspol și Dubăsari, Anatolie de Cahul și Comrat, Petru de Ungheni și Nisiporeni, Marcel de Bălți și Fălești, Nicodim de Edineț și Briceni) ar trebui să reflecteze pragmatic la noul context geopolitic al statului în care-și desfășoară misiunea.

Un asemenea efort lucid îi va determina să înțeleagă că păstoriții lor vor libertate, democrație și prosperitate în orizontul valorilor europene. Li s-a acrit de rusism, de manipulare prin șantaj și de instrumentalizarea Ortodoxiei în folosul imperialismului practicat de Kremlin, în perversă continuitate cu anii sumbri ai totalitarismului sovietic. 

Federația Rusă – un conglomerat etnic și confesional destul de pestriț – și-a pierdut orice legitimitate la nivel panortodox atunci când a boicotat Sinodul din Creta (2016), dar mai ales de când a declanșat barbarul ei război contra Ucrainei majoritar ortodoxe.

Nu poți pretinde că-ți iubești „turma cuvântătoare” dacă îi pui călușul dictaturii, așa cum nu-ți poți servi neamul dacă înjuri Patriarhia Română, pe românește, așa cum a făcut episcopul Marcel de Bălți și Fălești, într-o postare pe YouTube din 7 martie curent. Vremea ucazului rusesc asupra vieții religioase a creștinilor din Republica Moldova nu mai poate fi pomenită decât la timpul trecut. 

 
 

Urmărește-ne pe Google News