Atunci când nu știi cât costă o pâine și nici nu te interesează, pentru că speri că de-acum înainte și până la adânci bătrâneți de cumpărături se vor ocupa sepepiștii, atunci când guvernarea este doar un pretext pentru accesul la puterea totală, ajungi să crezi că este suficient să oferi circ pentru ca lumea să fie mulțumită.
Congresul PNL de sâmbătă și duminică se desfășoară – cum altfel? sub semnul derogărilor. Florin Cîțu a candidat la funcția de președinte, deși nu îndeplinea condițiile statutare. I s-a dat o derogare. La fel cum i se dăduse o derogare și lui Klaus Iohannis, în 2014, tot pentru a putea deveni președintele partidului. Dar cea mai importantă derogare obținută de PNL a fost aceea de a-și putea ține congresul în plin val 4 al pandemiei, într-un oraș în care incidența cumulată a cazurilor a depășit 4 la mie și în care activități cu 5.000 de participanți în spațiu închis nu sunt permise în nici un alt domeniu. Dar, hei, este partidul nostru, al națiunii, poate în curând va fi unicul partid sau partidul unic, așa cum indubitabil și-ar dori și Klaus Iohannis și Florin Cîțu.
Cum să nu lași un astfel de partid să-i sfideze pe toți ceilalți? O nuntă, de exemplu, nu s-ar fi putut ține cu atât de mulți invitați, nici măcar la Romexpo. Iar o nuntă, totuși, este mult mai utilă societății, plecându-se de la premisa că va contribui la creșterea natalității.
Congresul unui partid care tot amână de doi ani creșterea alocațiilor pentru copii nu prea contribuie nici măcar la creșterea natalității.
Cu sfidările la adresa cetățenilor cu libertăți îngrădite, în plină pandemie, ne-am obișnuit. Orban își serbează ziua de naștere încălcând legea, Rareș Bogdan își lasă copilul fără moț în același mod, congresul PNL s-ar fi ținut și dacă ar fi chemat 10.000 de delegați și chiar dacă ar fi trebuit să evacueze sute de paturi de ATI ca să aibă unde caza votanții echipei câștigătoare. Aparent, miza alegerii lui Florin Cîțu a fost, în tot anul 2021, mai importantă decât orice.
De la sfârșitul unii mai, când domnul Cîțu și-a anunțat candidatura, parcă n-a mai existat nimic altceva, parcă n-a mai contat nici un alt lucru în România. Congresul PNL și alegerea domnului Cîțu, favoritul indiscutabil al președintelui Iohannis, au devenit cele mai importante lucruri din țara noastră și, probabil, din întregul univers. Acum după aflarea rezultatelor, când domnul Cîțu este un triumfant președinte de partid, ales în mod mai mult sau mai puțin democratic de către membrii PNL, universul se va întoarce la ale sale. România, însă, nu.
Președintele PNL trebuie să confirme, trebuie să fie în continuare premier și să distribuie fondurile alea multe pe care le-a promis pentru fi ales, celor cărora li le-a promis. Coaliția de guvernare se află într-un moment și mai prost decât la debutul crizei guvernamentale.
Încurajat frenetic de gașca eterogenă care-l are pe Rareș Bogdan pe post de vuvuzea principală, susținut fără menajamente, domnul Cîțu nu va ceda nimic, nu va demisiona, va încerca toate ilegalitățile posibile pentru a nu fi demis.
Mai mult, în următoarele luni trebuie să ne așteptăm la unduiri văicăritoare, cu un premier fără susținere nici în Parlament și nici printre alegători, un premier care ne va cânta despre greutățile vieții și despre dușmanii care nu-i dau pace.
Klaus Iohannis, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Raluca Turcan, Florin Roman și toți ceilalți iubitori ai genului vor aplauda și îi vor lipi zeci de milioane pe frunte lui Florinel Puștiu, vor arunca în el cu miliardele din PNRR și din alte surse. Problema e că, pentru a-și vedea ei manelistul preferat fericit, vor arunca cu banii noștri, mai sfidători decât au fost vreodată.
foto: Octav Ganea/Inquam Photos