Între Gabriela Firea și actrița și regizoarea Chris Simion există, de patru ani, o relație glacială. În septembrie 2018, oamenii din echipa primarului Firea au alcătuit, cu acordul unor nume importante din cultură și din sport, o „scrisoare de sprijin”. Erau lupte interne în PSD și primarul avea nevoie de „falanga simpatiei”.
Contactată atunci de Libertatea, Chris Simion a mărturisit că nu știe că e pe listă. Nu e o probă de gândire strategică să intri în conflict cu primarul, de care depinde în București și în multe orașe o bună parte a finanțării culturale, dar regizoarea a făcut-o.
„Scoateți-mă de pe listă”, a spus Simion.
Ea a remarcat, în mod just, că banii nu vin prin bunăvoința primarului Firea, ci prin munca artiștilor și că ei aparțin cetățenilor.
Anii au trecut, iar proiectele lui Simion n-au mai intrat niciodată în atenția primăriei Gabrielei Firea. Aceeași primărie a finanțat sute de naționalisme primitive sau bigotisme demne de califatul construit pe linia Voluntari-București.
Astăzi, însă, Firea a făcut un gest care arată un tip de avans democratic. Ministrul a atras atenția că primarul Capitalei a blocat construirea, în principal pe bani de granturi norvegiene, a unui teatru privat deținut de Chris Simion-Mercurian pe Calea Griviței.
Bine, ea nu deține decât locul, o ruină, dar vrea să facă un teatru. Două milioane de euro vin din granturi, pe care le va pierde, căci Primăria nu-i dă acordul. 500.000 de mii de euro au adunat din donații, potrivit inițiatorilor proiectului teatral.
Sigur că demersul Gabrielei Firea îl vizează politic pe Nicușor Dan. Și da, actualul edil e o țintă ușoară, având în vedere cât de puțin lucrează în echipă și ce prost comunică.
Nu poți conduce un oraș de două milioane de locuitori neștiind să delegi, neavând încredere în specialiștii tăi și făcând un micromanagement care te lasă, în final, epuizat și incapabil să dezbați și să decizi marile proiecte. Dar Nicușor Dan se încăpățânează să o facă.
Faptul că Firea a trecut peste orgoliul său rănit e firesc, însă un firesc rar întâlnit în politica noastră. Nu face mai bun mandatul său din București, o probă de kleptocrație ortodox-militară, însă ne aduce aminte că, și în politică, faptele merită atenție, nu persoanele.
foto: Hepta