O singură oră mi-am permis să mă încălzesc. Aseară, în Piaţa Victoriei, în mijlocul oamenilor. Pe o beznă de sfârşit de regim, lumea cânta şi chiuia ca la nuntă. Mitingişti de profesie, ciudaţi, care nu lipsesc niciodată – dar într-o mare de oameni cumsecade, revoltaţi şi lehămetiţi. Înainte de data fixată a prezidenţialelor, emoţia acestor oameni cuminţi se va transforma în tăvălug. Dacă în faţa Guvernului ar fi fost ce nu e nici în capul guvernanţilor, LUMINĂ, s-ar fi putut citi pe pancarte istoria hoţiilor, a minciunilor din ultimii 35 de ani.
E primul miting la care simt în aer viitorul ca pe o presimţire sumbră.
…Procesez de câteva săptămâni şi abia azi-noapte, în drum spre casă, mi s-a arătat (un georgism nevinovat) adevărul. Gamemaster-ul războiului hibrid al Rusiei e uman. E un strateg strălucit. Şi-a aşezat informaţiile despre români şi România, obţinute prin intermediul noilor tehnologii, ca un mare maestru. Jocul e mai larg decât îl putem vedea fiecare pe tabla minţii lui. Va fi descoperit în toată amploarea, îmi pun speranţa, de experţi din Polonia. La noi, în România, intelligence-ul dă în gropi.
Georgescu nu e decât un NPC (non-player character). De ce a chemat oamenii în stradă pe 10 la ora 10, dar a şters-o într-o direcţie necunoscută înainte de 10? De ce n-a fost ieri în stradă, în mijlocul oamenilor care îi strigau numele? De ce a trebuit să stea pitit peste graniţă? Ca să nu poată fi agăţat de autorităţi şi acuzat, dacă mitingurile ar fi degenerat. Probabil asta i s-a explicat, în cazul în care primeşte şi explicaţii. De fapt, Georgescu nu face – şi nici nu trebuie – priză cu masele. În mulţime e timorat, pierdut, nu-şi găseşte cuvintele. Perfect explicabil: nu are un crez, are un soft.
Comunicatele sale vin, la momentele potrivite, împachetate într-o voce gravă. Înnoadă nişte vorbe mari în vid şi concluzionează: „Despre asta este vorba!”. Adică despre ce? Nu contează! Fiecare target a primit în timpul campaniei, pe reţelele de socializare, mesajul care îl interesează. Un mesaj care sintetizează exasperări îndreptăţite.
Gamemaster-ul joacă pe prostia crâncenă şi ticăloşia guvernanţilor. Pe prostia crâncenă şi ticăloşia guvernanţilor vom pierde războiul.