Dacă se va ţine de promisiunile electorale distribuite în cascadă, Trump va fi foarte prezent pe scena internaţională începând chiar de astăzi. În afara multor altor probleme complicate, este de aşteptat să pună Orientul Mijlociu în centrul atenţiei sale. De altfel, războiul sângeros al Israelului în Gaza i-a atras destule dintre voturile Kamalei Harris.
Două lucruri a promis că va rezolva cu maximă celeritate, lucrând pentru acestea chiar înaintea instalării în funcţie: pacea în Gaza şi pacea în Liban. Ambele imposibil de îndreptat spre o soluţie în răstimpul a 74 de zile, interval în care Administraţia Biden va trebui să reacţioneze (probabil la fel de puţin eficient ca în tot mandatul) la provocările care apar din zonă aproape în fiecare oră.
În primul mandat, Trump declarase de sus şi tare că singurul care poate rezolva problemele Orientului Mijlociu ar fi nimeni altul decât ginerele şi consilierul său superior la Casa Albă, Jared Kushner, soţul evreu al Ivankăi. Neexperimentatul Jared n-a rezolvat problemele Orientului Mijlociu.
În schimb, în primul mandat al socrului, s-au petrecut câteva lucruri ce au evidenţiat nu atât gândirea lui Jared, cât amprenta maestrului său Netanyahu. Ierusalimul a fost declarat capitala unică şi indivizibilă a statului Israel (drept urmare, capitala unui eventual viitor stat palestinian, Ierusalimul de Est, excluzându-se ca opţiune).
Au fost perfectate Acordurile Abraham, dar cel mai important dintre acestea – cu Arabia Saudită – n-a ajuns să fie semnat din cauza atacului barbar al Hamas asupra Israelului şi a ripostei devastatoare a armatei israeliene în Gaza. Aceste evoluţii au obligat Riyadh-ul să declare că va parafa acordul numai atunci când va exista un stat palestinian, cu capitala în Ierusalimul de Est (!).
Nu în ultimul rând, preşedintele Trump a recunoscut anexarea de către Israel a Înălțimilor Golan. Fie şi pentru că a oprit semnarea acordului saudiţilor cu israelienii, atacul Hamas din 7 octombrie 2023 nu pare să fi fost gândit doar în tunelurile din Gaza, ci şi în cabinetele puterii din Tehran (chiar dacă serviciile de informaţii americane s-au grăbit să declare că Iranul n-a avut nici un amestec).
Familia Kushner, Jared şi Ivanka, a anunţat că nu va mai face parte din noua Administraţie Trump. Nimic nu-i împiedică pe cei doi să se răzgândească şi s-ar putea ca, în aceste 74 de zile, ginerele Jared să îl viziteze pe premierul Netanyahu, pregătit să-l convingă de măreţia noii sale viziuni privind întreaga zonă.
Preşedintele ales al Americii mai are însă un ginere, soţul libanez al celei de-a doua fiice, Tiffany, pe nume Michael Boulos, moştenitorul unei cunoscute, respectabile şi influente familii de miliardari. De altfel, tatăl acestuia, Massad Boulos, i-a făcut o propagandă activă lui Donald Trump printre arabii americani, mai ales cei din statul-cheie Michigan. N-ar fi de mirare să-l vedem pe Michael Boulos consilier superior în Administraţia Trump, cu atât mai mult cu cât, în cele 74 de zile, se pot defini măcar nişte premise şi pentru pacea din Liban.
Televiziunile din Israel au vorbit, mai ales ultimele zile, despre ginerii lui Trump, notând cu subţire ironie că Jared şi Michael acoperă o parte importantă din spectrul confesional al regiunii – un evreu şi un musulman. Nu am, până la ora când scriu, informaţia certă că soţul lui Tiffany ar fi musulman – arabii în Liban nu sunt sunt doar musulmani, ci în proporţie de peste 40 la sută creştini de diverse denominaţiuni.
Sprijinul pentru Israel al celui care din 20 ianuarie va reveni în Biroul Oval nu poate fi pus sub semnul întrebării. În următoarele 74 de zile însă – fiindcă „geniul stabil” va vorbi abundent, după cum îi este obiceiul – vom putea intui dacă nu cumva au apărut nuanţe în strategia sa faţă de Orientul Mijlociu. Rocada dintre gineri ar putea fi un semnal important.